Curtea Militară de Apel București are programat marți, 13 octombrie, un termen de judecată pentru apelul depus împotriva deciziei Tribunalului Militar București. Instanța va analiza achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române, acuzați de abuz în serviciu în urma intervenției violente din Piața Victoriei, la protestele din 10 august 2018. Acest termen de judecată este fixat la doar trei zile de la data la care a intervenit prescripția răspunderii penale în acest dosar.
În iunie 2026, magistrații Tribunalului Militar București au dispus achitarea inculpaților, argumentând că faptele nu sunt prevăzute de legea penală. Această hotărâre a fost imediat atacată, însă procesul se apropie de un punct critic din cauza termenelor legale. Conform Codului Penal, pentru infracțiunea de abuz în serviciu, care este sancționată cu închisoare între 2 și 7 ani, prescripția intervine după opt ani de la data faptelor. Astfel, prescripția a intrat în vigoare pe 10 octombrie 2026.
La termenul de marți, magistrații Curții Militare de Apel București ar putea doar să constate formal încetarea procesului penal ca urmare a prescripției. Inculpații vizați de apel sunt Laurențiu Valentin Cazan, Ionuț Cătălin Sindile, Gheorghe Sebastian Cucoș și Laurențiu Cristian Ciobanu. Aceștia au fost acuzați de abuz în serviciu și alte infracțiuni legate de coordonarea intervenției în forță, care a implicat utilizarea de gaze lacrimogene și a numeroaselor grenade de mână cu efect acustic și iritant.
Comunitatea Declic, care a susținut procesul, a declarat că va sprijini victimele în demersul de a reclama statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Reprezentantul Declic, Cătălina Hopârteanu, a menționat că acțiunea la CEDO va fi introdusă imediat ce instanța din România va pronunța o hotărâre definitivă. Victimele vor susține că statul a tergiversat nejustificat ancheta timp de peste opt ani, încălcând dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil, conform Convenției Europene.
Expertizele tehnice realizate de specialiști ai MApN au indicat faptul că forțele de ordine au utilizat un arsenal periculos împotriva manifestanților. Documentele menționează 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade cu efect iritant lacrimogen și 316 cartușe de calibru 38 și 40 mm. Aceste dispozitive au provocat arsuri și răni grave din cauza schijelor și a temperaturilor ridicate, rezultând în necesitatea îngrijirilor medicale pentru sute de persoane vătămate în timpul protestelor.
Dosarul 10 august a fost inițial clasat de procurori în anul 2020, înainte de redeschiderea anchetei la solicitarea lui Ioan Crăciuneanu. Procesul a implicat analiza a sute de ore de înregistrări video pentru a demonstra lovirea unor cetățeni care nu manifestau violență. Deși instanța a admis acordarea unor daune morale între 5.000 și 25.000 de lei pentru câteva persoane, majoritatea cererilor de despăgubire materială au fost respinse de Tribunalul Militar București.