Dosarul DNA care implică afaceristul Fănel Bogoș a ajuns în etapa de judecată, fiind trimis la Curtea de Apel București. Acesta este însoțit de Mihai Barbu și Cristina Trăilă, care sunt acuzați de infracțiuni legate de folosirea influenței pentru obținerea de bunuri sau foloase necuvenite. Dosarul este cel în care fostul prim-ministru Ilie Bolojan a fost audiat în calitate de martor, după ce a fost implicat într-o audiență solicitată de inculpați.
Fănel Bogoș este trimis în judecată pentru instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Acesta ar fi încercat să obțină despăgubiri de la stat, în valoare de 13 milioane de lei, după ce o fermă avicolă deținută de el în județul Vaslui a prezentat un focar de Salmonella în anul 2024. DSVSA Vaslui refuzase desemnarea despăgubirilor, identificând nereguli și cerând monitorizarea strictă a fermei.
Mihai Barbu este acuzat de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Acesta i-ar fi promis lui Fănel Bogoș că îl va duce în față pe Ilie Bolojan pentru a rezolva problema cu autoritățile sanitare. În data de 23 septembrie 2025, Mihai Barbu l-ar fi adus pe afacerist la sediul central al PNL, unde a avut loc o întâlnire cu premierul, după ce Guvernul a confirmat audiența solicitată pe chestiuni politice.
Cristina Trăilă este trimisă în judecată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Conform DNA, în perioada 3–4 noiembrie 2025, inculpata Trăilă ar fi ajutat-o pe inculpata Cristina Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, să susțină acțiunile lui Mihai Barbu. Această implicare a fost menționată în cadrul anchetei care urmărește modul în care au fost facilitate contactele politice.
Întâlnirea cu Ilie Bolojan, deși s-a desfășurat timp de aproximativ 15 minute, nu a produs rezultatul dorit de afacerist, care urmărea demiterea șefului DSVSA Vaslui. Reprezentanții Guvernului au subliniat că premierul nu a făcut aprecieri asupra situației lui Bogoș și nu are cunoștință dacă cineva a pretins sau primit vreun folos pentru promisiunea unei audiențe. Bolojan a menționat că încercarea de a intermedia audiențe prin astfel de metode atrage răspunderea legală.
Aceste proceduri penale se încadrează în cadrul investigațiilor DNA privind modul în care interesele economice private pot încerca să influențeze deciziile instituțiilor statului sau ale demnitarilor prin intermediul unor rețele de contacte politice. Ancheta pune sub semnul întrebării limitele dintre activitatea politică și utilizarea neautorizată a influenței pentru a obține avantaje financiare sau administrative de la autoritățile publice.