Direcția Națională Anticorupție a desfășurat o anchetă în cazul în care sunt vizați doi șefi ai Uzinei Mecanice Plopeni, în urma unor acuzații de luare de mită. În cadrul investigației, directorul general al instituției, Tiberiu Pîrvu, a ales să recunoască faptele comise, încheind un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Această decizie a dus la stabilirea unei pedepse intermediare, în urma căreia acesta va fi sancționat cu închisoare și muncă în folosul comunității.
Directorul general Tiberiu Pîrvu a încheiat acordul cu DNA, primind o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității. Totuși, această sancțiune convenită cu procurorii nu reprezintă decizia finală a justiției. Inculpații din acest dosar urmează să se prezinte în fața instanțelor de judecată, care vor analiza probele și vor pronunța sentința definitivă asupra cazului de corupție care afectează conducerea Uzinei Mecanice Plopeni.
Ancheta a dus la descoperirea unor sume de bani semnificative, anchetatorii găsind 500.000 de euro la domiciliul șefului Uzinei Mecanice Plopeni. Detaliile despre modul în care funcționa schema de corupție au ieșit la iveală prin mărturiile directoarei economice a instituției. Aceasta a oferit informații esențiale despre operațiunile de distribuire a banilor încă de la primele percheziții efectuate de anchetatori, explicând mecanismul prin care sumele erau împărțite între participanții la această activitate ilegală.
Conform stenogramelor din dosar, directoarea economică a descris modul în care Tiberiu Pîrvu gestiona banii primiți. Ea a declarat că directorul general îi cerea să numere și să împartă sumele în mod egal, între ei. Într-un incident descris în probe, Tiberiu Pîrvu ar fi solicitat ca jumătate din bani să fie pusă într-un plic, în timp ce cealaltă jumătate să fie reținută de directoarea economică. Aceasta a menționat că a acceptat suma de 20.000 de lei din primii 40.000 de lei primiți de la Brașoveanu.
Directoarea economică a explicat că a acceptat rolul de a gestiona banii deoarece Tiberiu Pîrvu a pus la bază această alegere pentru faptul că ea nu știa să refuze cerințele sale. În declarațiile sale, ea a subliniat că Tiberiu Pîrvu era extrem de atent la detalii, încercând să evite lăsarea amprentelor pe bani în timpul tranzacțiilor. Această parte a anchetei evidențiază modul în care presiunea exercitată de conducerea instituției a facilitat implicarea altor funcționari în actele de corupție.
Aceste proceduri de anchetă și încheiere a acordurilor de recunoaștere a vinovăției sunt instrumente utilizate frecvent de Direcția Națională Anticorupție pentru a grăbi procesele în dosarele de corupție. Prin aceste acorduri, inculpații își asumă responsabilitatea, oferind detalii despre structura rețelelor de mită, în schimbul unor pedepse mai ușoare. În cazul Uzinei Mecanice Plopeni, procesul continuă în instanță pentru stabilirea sancțiunilor juridice finale.