O serie de percheziții coordonate de polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Brașov au fost lansate în București și în șapte județe ale țării. Ancheta vizează un mecanism de înșelăciune care a vizat angajații unor societăți comerciale de mici dimensiuni, deținătoare de stații de plată de tip self-service. Prin acest sistem, clienții pot efectua plăți pentru utilități, taxe sau rate, însă operațiunile au fost manipulate de persoane neautorizate.
Modus operandiul utilizat de infractori a presupus contactarea telefonică a angajaților sub pretextul efectuării unor revizii tehnice necesare aparatelor. Persoanele care au efectuat apelurile s-au prezentat drept reprezentanți ai companiilor deținătoare ale stațiilor de plată, ghidând victimele să efectueze transferuri de bani. Sumele de bani operate prin aceste operațiuni au fost direcționate către conturi deschise pe aplicații de plată alternative sau pe platforme de jocuri de noroc, deținute de terți.
Investigația, coordonată de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, a fost declanșată după ce, începând cu luna noiembrie a anului 2024, au fost înregistrate multiple sesizări la nivel național. Obiectul infracțiunilor vizate este de natură să afecteze patrimoniul unor companii specializate în procesarea plăților prin stații de tip self-service. Autoritățile au identificat un prejudiu de aproximativ 80.000 de lei prin acest mecanism de fraudă.
În cadrul acestui dosar, au fost efectuate 24 de percheziții domiciliare în județele Brașov, Galați, Buzău, Bacău, Iași, Vrancea și Maramureș, precum și în municipiul București. Aceste descinderi au scopul de a găsi dovezi necesare pentru completarea materialului probator într-un caz care implică infracțiuni de înșelăciune și spălare a banilor. Poliția a emis, de asemenea, mandate de aducere la audieri pentru 15 persoane care sunt vizate direct de investigația curentă.
Cazul pune în evidență vulnerabilitatea sistemelor de plată automatizate și a personalului care gestionează aceste puncte de lucru. În cadrul acestor operațiuni de tip self-service, clienții realizează diverse categorii de operațiuni financiare, însă controlul asupra fluxurilor de bani poate fi compromis de intervenții externe. Autoritățile urmăresc acum identificarea persoanelor care dețineau controlul direct asupra conturilor de pe platformele de jocuri de noroc unde au fost direcționate fondurile.
Aceste evenimente de criminalitate economică se încadrează într-un context de securitate a infrastructurii financiare digitale, unde controlul asupra tranzacțiilor este esențial. În România, monitorizarea fluxurilor de bani prin aplicații de plată și platforme de jocuri de noroc rămâne o prioritate pentru autorități, având în vedere riscul de spălare a banilor. Protejarea integrității operațiunilor de plată este critică pentru stabilitatea societăților comerciale care utilizează tehnologii de tip self-service.