Dosarul vizează doi cetățeni ruși, originari din Sankt Petersburg și Moscova, care au fost trimiși în judecată pentru uz de fals. Aceștia sunt acuzați că au utilizat certificate de cetățenie română falsificate pentru a obține documente oficiale de identitate. Ancheta a fost finalizată de procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, însă cei doi inculpați nu au fost găsiți de autorități.
Conform rechizitoriului, în timpul anului 2024, persoanele vizate ar fi prezentat autorităților române certificate de cetățenie care erau menționate ca fiind emise în anul 2023 de către Ambasada României la Bratislava. Anchetatorii au stabilit însă că aceste documente erau false. Prin intermediul acestor înscrisuri nelegale, cei doi ruși ar fi reușit să obțină succesiv mai multe documente care atestau în mod nejustificat calitatea de cetățeni români, fără a parcurge nicio procedură legală.
Schema utilizată de inculpați a început prin depunerea unor cereri la serviciul de stare civilă al unei primării de sector din București. Scopul acestor cereri era transcrierea certificatelor de naștere eliberate în Rusia, la care au fost atașate certificatele false de cetățenie. După ce au reușit transcrierea documentelor de naștere, cei doi ar fi folosit noile acte pentru a solicita și obține oficial cărți de identitate românești și pașapoarte simple electronice.
Rechizitoriul a fost transmis către Judecătoria Sectorului 6 București, care este instanța competentă pentru a judeca acest dosar în primă instanță. În cadrul procesului, instanța va trebui să se pronunțe nu doar asupra răspunderii penale, ci și asupra anulării în totalitate a certificatelor false de cetățenie. De asemenea, judecătorii vor decide soarta tuturor documentelor oficiale care au fost eliberate ulterior în baza acestor înscrisuri frauduloase.
Deoarece cei doi cetățeni ruși nu au putut fi localizați de către organele de cercetare, procedura juridică a fost desfășurată în lipsa lor. Această situație obligă instanța să gestioneze dosarul în regim de cercetare în lipsă, urmând să decidă măsura de sancționare a celor implicați. Autoritățile de aplicare a legii au urmărit identificarea modului în care certificatele emise de Ambasada României la Bratislava au fost falsificate pentru a păcăli instituțiile de stare civilă.
Acest caz de falsificare a actelor de identitate intervine într-un context de securitate regională sporită, marcat de diverse operațiuni de interceptare a aeronavelor rusești în spațiul aerian al unor țări membre NATO, precum Finlanda și Suedia. Deși dosarul de la București vizează o infracțiune de ordin administrativ și civil, utilizarea documentelor de identitate false de către cetățeni străini rămâne un subiect de monitorizare pentru autoritățile de securitate internă.