Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa vizează relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților. Suma obiectului litigiului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, reprezentând drepturile salariale restante cauzate de majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești.
Conflictul a început după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat Guvernul în judecată și a obținut un succes în prima instanță. Sesizarea a fost înaintată de Ilie Bolojan pe 2 iulie, după ce instanța supremă a câștigat procesul privind neplata acestor sume. Premierul a argumentat că instanța depășește competența și legitimitatea sa prin stabilirea modului de distribuire a banilor publici, considerând acțiunea o ingerință directă în activitatea executivă a statului.
În procesul de la Curtea de Apel București, instanța a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție la începutul lunii mai. Decizia obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să achitie restanțele prin rectificare bugetară. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, iar soluționarea a avut loc într-un ritm accelerat, chiar de la primul termen de judecată.
Ilie Bolojan a subliniat impactul financiar masiv al deciziei, menționând că Curtea de Apel București a emis acțiunea în luna mai. Pe lângă suma principală de 4,8 miliarde lei, instanța a impus penalități de 1% pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic, sau circa 9 milioane de euro. Premierul a adăugat că în zona Parchet se află și alte sume de aproximativ 3 miliarde de lei.
Instanța a impus Guvernului și Ministerului Finanțelor obligația de a pune în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive. În cazul întârzierii, vor fi aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Statul trebuie să achite magistraților 2 miliarde de euro sub formă de restanțe salariale, prin plata acestora în tranșe.
Această dispută juridică reflectă tensiunile dintre puterea legislativă/executivă și sistemul judiciar în gestionarea bugetului de stat. Conflictul de competență privind modul în care sunt alocate resursele financiare publice reprezintă un punct critic pentru echilibrul instituțional. Decizia Curții Constituționale va stabili limitele dintre deciziile de guvernare și obligațiile de plată impuse de instanțele judecătorești în urma proceselor salariale.