Programul de guvernare al executivului condus de Luca Niculescu introduce o serie de reforme structurale în sistemul judiciar și penitenciar. Documentul pune accent pe eficientizarea funcționării instanțelor și parchetelor prin reorganizare instituțională, modificări legislative și dezvoltarea unor instrumente digitale avansate. Una dintre direcțiile principale vizează reducerea numărului de cauze care nu necesită soluționare judiciară prin introducerea unor proceduri de filtrare a sesizărilor și stabilirea unui volum optim de activitate pentru magistrați.
Tehnologia de ultimă generație va juca un rol central în procesul de digitalizare a sistemului de justiție. Programul prevede testarea unor soluții de inteligență artificială destinate sprijinirii magistraților și a personalului auxiliar, în special pentru redactarea încheierilor de ședință și a altor acte procedurale care consumă mult timp. Totodată, se dorește interconectarea sistemelor informatice ale instituțiilor judiciare și dezvoltarea unui chatbot pentru interacțiunea cu cetățenii sau pentru utilizarea internă în cadrul Ministerului Justiției.
Digitalizarea va cuprinde și profesiile juridice conexe, vizând implementarea notarului electronic, digitalizarea activității executorilor judecătorești și a sistemului de probațiune. În paralel, se propune simplificarea accesului la informațiile din Registrul Comerțului. Pe plan administrativ, guvernul plănuiește aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2026-2030 și adoptarea unei strategii naționale pentru recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, în scopul consolidării mecanismelor de recuperare a prejudiciilor.
Sistemul penitenciar va trece printr-o etapă de modernizare a infrastructurii și a capacității de cazare. Sunt planificate lucrări la penitenciare precum Berceni și Unguriu, cu finalizarea investițiilor estimată pentru 2028 și 2029. Programul include implementarea sistemelor de pază și supraveghere electronică, precum și posibilitatea reîncadrării polițiștilor de penitenciare după pensionare, cu o diminuare a pensiei cu 15% în termen de maximum patru ani. Se pune accent pe dezvoltarea mecanismelor de reeducare și reintegrare socială a persoanelor condamnate.
În ceea ce privește infrastructura, documentul menționează continuarea proiectelor de modernizare, inclusiv pentru Cartierul pentru Justiție din București, unde execuția lucrărilor este planificată începând cu anul 2030. De asemenea, sunt prevăzute proiecte pentru construirea a șapte sedii de judecătorii și tribunale, precum și continuarea modernizării Palatului de Justiție din Cluj. Aceste investiții vor fi realizate în funcție de condițiile bugetare și de contextul macroeconomic al țării.
Aceste măsuri de reformă se încadrează într-un context de continuare a proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul pregătește, de asemenea, accesarea fondurilor europene pentru perioada 2028-2034, asigurând astfel continuitatea modernizării sistemului de justiție. Reforma vizează și protecția victimelor prin înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor, care va elabora o strategie unitară pentru toate tipurile de infracțiuni.