Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat definitiv, în data de 15 octombrie 2026, litigiul dintre ordonatorul principal de credite al instanțelor și Guvernul României, împreună cu Ministerul Finanțelor. Prin această decizie, instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai, prin care executivul a fost obligat să achite drepturile salariale restante ale magistraților. Guvernul este buộc să asigure resursele necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, pentru a respecta titlurile executorii deja existente.
Instanța supremă a criticat dur conduita autorităților executive, menționând că refuzul de a asigura fondurile necesare a continuat într-o manieră ostentativă sub actualul Guvern. ÎCCJ a subliniat că respectarea Constituției și a hotărârilor judecătorești definitive nu poate fi condiționată de voința politică a Guvernului sau de prioritățile conjuncturale ale puterii executive. Autoritatea unei decizii judecătorești nu poate fi relativizată în funcție de disponibilitatea autorității debitoare de a executa obligația stabilită prin lege.
Conform comunicatului emis de ÎCCJ, cuantul datoriilor este generat de o conduită descrisă ca fiind nelegală și irațională economic de către Guvern. Datoriile au fost eșalonate prin ordonanțe pe o perioadă de 5 ani, însă majorările și penalitățile au dus la o creștere anuală a obligațiilor de peste 21%. Această cifră depășește semnificativ dobânda medie a datoriei publice, care este de 7,4%, agravând astfel impactul asupra bugetului de stat.
Litigiul a vizat plata a 4,8 miliarde de lei, sume care reprezintă restanțe salariale și penalități. Această dispută a luat naștere din aplicarea valorii de referință sectorială (VRS) pentru calculul veniturilor în justiție. Magistrații au obținut în instanță dreptul la un nivel de VRS de 605 lei, în loc de valorile inferioare de 484 de lei aplicate anterior. În acest context, au existat aproximativ 20.000 de procese câștigate pentru majorarea veniturilor la valoarea maximă.
Problema drepturilor salariale din sectorul public depășește cazul magistraților, reflectând o disfuncționalitate sistemică. Datele statistice oferă o imagine amplă, indicând faptul că peste 400.000 de persoane din diverse familii ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Printre acestea, cadrele didactice reprezintă un segment major, cu peste 171.000 de dosare deschise, după ce nu s-a respectat Legea nr. 221/2008 privind creșterile salariale din învățământ.
Această decizie judecătorească vine într-un moment în care tranșa de plată pentru anul 2026, de peste un miliard de lei, a fost anulată după aprobarea bugetului. Această decizie de tăiere a fondurilor a fost luată pentru a acoperi costurile pachetului social impus de PSD în coaliție, înainte de votarea moțiunii de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan și retragerea acestuia din executiv.