Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe joi o decizie importantă în urma unui proces care vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Dosarul urmează să fie soluționat după șase amânări, în contextul recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe emise anterior de Curtea de Apel București. Această hotărâre va stabili soarta unor fonduri masive necesare pentru acoperirea obligațiilor de plată ale statului.
Conflictul juridic se concentrează pe sentința din 5 mai a Curții de Apel București, prin care Executivul a fost obligat să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale ale judecătorilor, scadente în anul 2026. Suma totală care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei, conform declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan. Instanța de apel a dispus ca aceste sume să fie alocate inclusiv prin rectificare bugetară, dacă acest lucru va fi necesar pentru respectarea obligației.
Decizia Curții de Apel București a inclus și măsuri sancționatoare pentru Guvern și Ministerul Finanțelor în cazul în care plata nu este efectuată la termen. Este prevăzută o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Această ultimă sumă va fi direcționată către bugetul de stat până la momentul în care toate obligațiile stabilite prin decizia instanței vor fi îndeplinite.
Tentativa Guvernului de a opri această decizie prin intermediul Curții Constituționale a fost respinsă recent. Curtea Constituțională a României a declarat ca inadmisibilă cererea lui Ilie Bolojan privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ. Judecătorii CCR au argumentat că mecanismul de conflict juridic nu poate fi utilizat ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești, deoarece cererea viza în realitate legalitatea și temeinicia deciziei emise de instanță.
Reprezentanții ICCJ au susținut că sesizarea făcută de Guvern a pus în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților. Aceștia au subliniat că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate, nu contestate prin mecanisme care nu sunt prevăzute de lege. Procesul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în martie 2026, după ce Guvernul a decis reducerea unor cheltuieli destinate drepturilor obținite de magistrați.
Această dispută financiară majoră intervine într-un moment de tensiuni politice și instituționale, având în vedere că restanțele salariale vizate sunt programate pentru anul 2026. Disputa între puterea executivă și cea judecătorească privind gestionarea bugetului de stat și competența de a stabili distribuția fondurilor reflectă un conflict de interpretare a normelor constituționale privind autonomia și responsabilitatea instituțiilor publice.