Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi soluția definitivă într-un proces de o importanță majoră, desfășurat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Disputa vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Această acțiune juridică, aflată în faza de recurs, a fost deja admisă de Curtea de Apel București pe 5 mai, obligând autoritățile să plătească sumele prin rectificare bugetară.
Miza financiară a acestui litigiu este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Înalta Curte de Casație și Justiție susține, prin intermediul cererii semnate de președintele instanței, Lia Savonea, că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Mai mult, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instituțiilor judiciare.
În cadrul procesului, Curtea de Apel București a stabilit că executarea deciziei trebuie realizată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive. În caz de întârziere, se aplică penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie. În timp ce magistrații solicită achitarea integrală a sumelor, Guvernul a optat pentru o plată eșalonată, redirecționând parțial fondurile către alte pachete sociale.
Guvernul a încercat să oprească evoluția procesului prin diverse măsuri juridice, solicitând sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a suspenda acțiunea. De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa un conflict privind competențele bugetare. Acesta a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în gestionarea finanțelor publice, depășind sfera de competență atribuită constituțional.
Restanțele salariale au apărut după ce, în anul 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această decizie se aplică retroactiv începând cu anul 2018. Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproximativ 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent, destinați achitării acestor drepturi salariale.
Disputa privind drepturile salariale ale magistraților se înscrie într-un context de tensiuni privind controlul bugetar și independența instituțiilor. În mod oficial, procesul de majorare a salariilor judecătorilor și procurorilor a fost stabilit în 2023, cu aplicare retroactivă din 2018, generând un conflict între necesitatea executării hotărârilor judecătorești și limitele de alocare bugetară stabilite de puterea executivă și legislativă.