Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Guvernul este obligat să execute decizia privind plata restanțelor salariale ale judecătorilor și personalului auxiliar din sistemul de Justiție. Suma totală a acestor drepturi financiare este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Instanța supremă a luat această măsură după ce a respins recursul depus de Executiv în cadrul procesului inițiat pentru recuperarea acestor sume.
Victor Alistar, purtător de cuvânt al ICCJ, a declarat că statul are obligația de a asigura resursele financiare necesare pentru respectarea legilor pe care însăși autoritatea a promulgat-o. El a subliniat faptul că natura datoriei este una dinamică, ceea ce înseamnă că valoarea totală a restanțelor crește în fiecare lună. La momentul lansării acțiunii juridice, cuantul era compus din sumele adunate pentru toate categoriile de drepturi relevante.
Situația financiară este agravată de mecanismele de calcul aplicate asupra datoriilor restante. Rostogolirea acestor drepturi salariale a dus la o amplificare a sumelor prin aplicarea dobânzilor și prin acordarea acestora în funcție de indicele inflației. Această evoluție face ca povara financiară să devină tot mai mare pentru bugetul de stat, pe măsură ce timpul trece și valorile de bază sunt actualizate conform indicatorilor economici.
În ceea ce privește volumul litigiilor de acest tip, datele furnizate de ICCJ arată o tendință clară. Peste 400.000 de cetățeni au depus acțiuni similare în instanțe, însă în ultimii trei ani, numărul acțiunilor care vizează direct magistrații a ajuns la 6.800 de cazuri. Victor Alistar a menționat că decizia actuală are o relevanță majoră în contextul stabilirii sarcinii corecte a fiecăreia dintre puterile statului.
Instanța supremă a indicat, de asemenea, existența unei deschideri către un dialog deschis pentru identificarea unor soluții viabile. Scopul acestui dialog ar fi găsirea unor modalități de stingere a datoriei astfel încât aceasta să nu mai crească de la an la an. Această abordare vizează controlul evoluției sumelor datorate, care în prezent continuă să se acumuleze la fiecare raportare lunară.
Evoluția acestor procese juridice reflectă o presiune constantă asupra bugetului de stat, în condițiile în care drepturile salariale neplătite sunt supuse actualizărilor de inflație. În cadrul sistemului de Justiție, gestionarea acestor restanțe devine o problemă de stabilitate instituțională, având în vedere că sumele se acumulează prin aplicarea dobânzilor legale peste principalul datorat, afectând capacitatea de planificare financiară a Executivului.