Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a solicitat strămutarea unui dosar sensibil de pe rolul Curții de Apel Craiova. Cererea sa a fost analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis, pe 15 septembrie, transferul acestui dosar către Curtea de Apel București și anularea tuturor actelor întocmite până în acel moment. Decizia a fost pronunțată cu doar câteva ore înainte ca instanța de la Craiova să se pronunțe privind sesizarea către Curtea Europeană de Justiție.
Judecătoarea Sorina Marinaș a oferit un drept la replică după ce a fost declarată incompatibilă, alături de ceilalți 29 de judecători din cadrul Secției Penale a Curții de Apel Craiova. Această situație a apărut în contextul unei cereri de strămutare depuse de Cristina Chiriac. Conform procedurilor, pentru ca un dosar să fie mutat, nu este suficientă doar incompatibilitatea unui singur judecător, ci trebuie să existe o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea întregului corp de magistrați este afectată.
Codul de procedură penală stipulează că o cerere de strămutare trebuie să includă indicarea temeiului și o motivare în fapt și în drept. În cazul acestui dosar, se pune problema dacă s-a demonstrat de ce toți cei 30 de judecători de la Secția Penală sunt considerați incompatibili. În mod normal, dacă suspiciunea este individuală, se poate recurge la abținere sau recuzare, însă strămutarea este un remediu pentru o suspiciune colectivă care vizează capacitatea de a judecat a întregului organ judiciar.
Jurisprudența ÎCCJ arată că analiza se concentrează pe existența unei suspiciuni rezonabile colective asupra imparțialității instanței. În spețe anterioare, instanța a explicat că, în cazul unei suspiciuni colective, remediul este deplasarea competenței teritoriale între instanțe de același grad. În dosarul de la Craiova, cererea de strămutare a fost necesară deoarece Parchetul Curții de Apel Craiova a refuzat să depună o astfel de cerere, intervenția procurorului general fiind decisivă.
Dosarul în discuție vizează o cauză în care o femeie a contestat soluția de clasare a unui dosar de corupție care implică magistrați. Această speță este legată de sistemul de anchetare a magistraților, care a fost reorganizat prin lege în 2022. În acest context, judecătoarea Sorina Marinaș a propus sesizarea Curții de Justiție a UE cu întrebări preliminare privind compatibilitatea cu dreptul european a existenței procurorilor special desemnați pentru magistrați.
Sistemul de anchetare a magistraților a suferit modificări semnificative după desființarea Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Procurorii care gestionează aceste cazuri sunt acum special desemnați și activează la parchetul general sau la parchetul teritorial. Comisia de la Veneția a emis critici privind noua configurație a acestui mecanism, considerând că reforma din 2022 a reprezentat mai degrabă o reconfigurare a vechii structuri decât o desființare efectivă.