Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să pronunțe decizia în cazul recursului depus de Guvern și de Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe a Curții de Apel București. Procesul vizează plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, estimate la suma de 4,8 miliarde de lei, care sunt scadente în anul 2026. După șapte amânări succesive, instanța supremă a stabilit un nou termen pentru pronunțarea în acest dosar de mare impact financiar.
Litigiu a luat amploare după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare pentru aceste plăți. Instanța a dispus ca sumele să fie alocate, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Mai mult, judecătorii au aplicat o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, bani care se vor încadra la bugetul de stat.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a contestat decizia, susținând că puterea judecătorească își depășește competența tehnică și constituțională în materie bugetară. Acesta a argumentat că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în gestionarea finanțelor publice, deoarece magistrații nu au legitimitatea de a stabili distribuția banilor dintr-un buget general consolidat. Guvernul a încercat să rezolve această problemă prin sesizarea Curții Constituționale a României pentru un conflict de natură constituțională.
Curtea Constituțională a României a respins însă cererea lui Ilie Bolojan, considerând-o inadmisibilă. Judecătorii CCR au explicat că atribuția de soluționare a conflictelor juridice nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Instanța a reținut că motivele invocate de Guvern vizează legalitatea și temeinicia deciziei Curții de Apel, aspecte care trebuie valorificate prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul de conflict constituțional.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în martie 2026, după ce ICCJ a formulat o cerere în contencios administrativ și fiscal. Reprezentanții ICCJ au susținut că acest demers pune în discuție dreptul de acces la instanță al magistraților. Aceștia au subliniat că hotărârile judecătorești trebuie respectate și că un litigiu pierdut nu poate fi transformat într-un conflict de natură constituțională pentru a reforma o soluție judiciară.
Această dispută juridică între puterea executivă și cea judecătorească reflectă o tensiune profundă privind modul de gestionare a cheltuielilor publice și respectarea sentințelor de plăți salariale. Conflictul pune în scenă limitele competenței instanțelor de judecată în raport cu prerogativele Guvernului de a administra bugetul de stat și de a efectua rectificări pentru a acoperi obligațiile financiare de curto și termen lung.