Înalta Curte de Casație și Justiție a emis luni, 26 octombrie, o decizie care clarifică regimul dobânzilor în cazul în care creditorii solicită rambursarea anticipată a întregii datorii. Prin această hotărâre, instanța supremă a stabilit că băncile nu au dreptul de a cere dobânzile aferente anilor rămași dintr-un contract de credit atunci când optează pentru scadența anticipată. Această măsură impune limite clare asupra sumelor pe care instituțiile financiare le pot pretinde consumatorilor în astfel de situații juridice.
Hotărârea a fost pronunțată în urma unei sesizări formulate de Tribunalul Timiș și introduce o distincție esențială între tipurile de dobânzi. Judecătorii au separat clar dobânda acumulată până la momentul declarării scadenței anticipate de dobânda care ar fi fost datorată dacă împrumutul ar fi continuat conform graficului stabilit inițial. Prin Decizia nr. 123/2026, ÎCCJ a clarificat interpretarea termenului de „datoria exigibilă” menționat în cadrul legislației specifice.
Conform interpretării instanței, conceptul de „datoria exigibilă” prevăzut de OUG nr. 50/2010 nu include dobânda pentru perioada în care contractul nu mai este derulat conform planului de rambursare original. Comunicatul ÎCCJ precizează că datoria include doar dobânda remuneratorie care a devenit scadentă până la momentul scadenței anticipate. Nu poate fi inclusă în această sumă dobânda remuneratorie calculată de la data scadenței și până la finalul perioadei contractuale inițiale.
Soluția juridică adoptată de instanța supremă se bazează pe scopul protecției consumatorilor, așa cum este prevăzut de lege. ÎCCJ explică faptul că încasarea tuturor costurilor până la termenul final ar însemna ca debitorul să plătească pentru o perioadă de rambursare de care nu mai beneficiază efectiv. Astfel, se evită situația în care un consumator este penalizat financiar pentru un serviciu de creditare care a fost întrerupt prematur prin decizia creditorului.
Regula privind scadența anticipată este reglementată de art. 38 din OUG nr. 50/2010, care permite creditorului să declare creditul scadent după 90 de zile consecutive de restanță. În acest scenariu, legea permite doar perceperea unei dobânzi penalizatoare, în limitele stabilite, dar interzice aplicarea dobânzii obișnuite pentru lunile sau anii rămași. De asemenea, pe durata procedurilor de executare silite, care pot începe după cel puțin trei luni, legea interzice atât dobânzile curente, cât și pe cele penalizatoare.
Această decizie are un caracter obligatoriu pentru instanța care a formulat sesizarea și va deveni obligatorie pentru toate celelalte instanțe din țară după publicarea sa în Monitorul Oficial. Momentul publicării va avea loc imediat după ce hotărârea va fi redactată și semnată oficial. Această clarificare juridică vine într-un context în care protecția drepturilor consumatorilor în raport cu instituțiile financiare rămâne un subiect central al reglementărilor de creditare.