Curtea Constituțională a României a respins sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, stabilind că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia vine în urma disputei privind plata restanțelor salariale ale magistraților, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Prin această soluție, CCR a pus capăt încercării Executivului de a contesta prin mecanisme constituționale o decizie judiciară deja pronunțată.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat imediat după pronunțarea Curții Constituționale, exprimându-și aprecierea pentru rigoarea judecătorilor. Reprezentanții instanței supreme au declarat că un litigiu pierdut nu poate deveni un conflict constituțional și că CCR nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor. ÎCCJ a subliniat că decizia reflectă respectarea regulilor esențiale ale statului de drept, unde deciziile judecătorești trebuie aplicate, nu contestate prin alte proceduri.
Instituția supremă de judecată a remarcat faptul că judecătorii constituționali au demonstrat un atașament față de valorile fundamentale ale organizării statului român. Conform comunicării de la ÎCCJ, prin această decizată, rolul justiției ca putere în stat este reafirmat, arătând că rigoarea dreptului nu poate fi tranzacționată sau alterată. Mai mult, instanța a menționat că Guvernul nu a reușit să indice nicio competență constituțională pe care Înalta Curte ar fi însușit-o sau nicio atribuție a Executivului care ar fi fost împiedicată.
Sesizarea a fost inițiată de Ilie Bolojan, care susținea că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Premierul interimar a argumentat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. În opinia sa, decizia de a obliga Guvernul să aloce sume pentru sectorul justiției reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă și perturbă echilibrul bugetar național.
Disputa juridică a luat amploare după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele. Suma menționată de Ilie Bolojan în contextul acestor drepturi salariale restante este de 4,8 miliarde de lei. Curtea de Apel a impus obligația de executare în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, prevăzând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, echivalând cu 48 de milioane de lei.
Conflictul juridic dintre instituțiile statului privind gestionarea fondurilor publice și respectarea deciziilor judecătorești este un element recorrent în administrația publică. În cadrul statului de drept, separarea puterilor este esențială pentru a preveni interferențele dintre Executiv și Justiție. Această decizie a CCR marchează un punct de referință în modul în care deciziile de buget și obligațiile financiare impuse de instanțe sunt interpretate în raport cu competențele constituționale ale Guvernului.