Decizia Curții Constituționale a României privind ordonanța OUG 38/2026 nu va avea un impact negativ asupra măsurilor luate până în prezent sau asupra pașilor viitori în cadrul Programului SAFE. Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului, a declarat joi că România nu va pierde nicio sumă de bani în urma acestui proces juridic. El a subliniat că investițiile în industria de apărare și achiziția de echipamente vor continua fără impedimente, în ciuda pronunțării Curții.
Mihai Jurca a clarificat faptul că actul normativ atacat la CCR nu reglementează implementarea Programului SAFE, deși mulți au numit eronat OUG 38/2026 drept „Ordonanța SAFE”. Implementarea programului este guvernată de OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026, act pe care CCR l-a confirmat deja vara trecută. Singura legătură între ordonanța controversată și programul european este o tehnicitate legată de modul de efectuare a plăților și de recepția echipamentelor militare.
Problema centrală vizează termenul de livrare impus de lege, care cerea ca echipamentele să fie livrate în maximum 3 ani de la plata avansului. Mihai Jurca a comparat situația cu construcția unei case, explicând că nicio navă militară nu poate fi construită în acest interval de timp. OUG 38/2026 propunea mărirea acestui termen de la 3 la 5 ani, pentru a permite construcția navelor în șantierele din România până la încheierea Programului SAFE.
Șeful Cancelariei premierului, care va părăsi funcția pe 26 octombrie, a susținut că noul guvern trebuie să modifice legea pentru a sprijini producția internă, nu pentru a o bloca. Dacă se dorește construirea de nave în România prin intermediul programului european, legislația trebuie adaptată realităților tehnice ale construcțiilor navale. În acest sens, actualizarea termenelor este necesară pentru ca statul să poată comanda echipamente care să fie fabricate local.
CCR a constatat existența unui conflict juridic între Guvern și Parlament, referitor la ordonanța adoptată de Cabinetul Bolojan în perioada de interimat. Curtea a admis solicitarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, argumentând că Guvernul a depășit competența constituțională prin adoptarea unor acte după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Conform deciziei, ordonanțele de după demitere nu se încadrează în administrarea treburilor publice.
Conflictul juridic evidențiat de Curtea Constituțională subliniază distincția dintre un Guvern care deține încrederea Parlamentului și cel care asigură doar administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului. Această decizie vizează menținerea controlului legislativ asupra Executivului, evitând situația în care Guvernul ar putea exercita puterea de legiuire. Astfel, cadrul constituțional protejează echilibrul dintre cele două instituții în procesul de guvernare.