Curtea de Apel București a respins, marți, cererea de suspendare a decretului prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de premier. Instanța a considerat ca inadmisibilă acțiunea depusă de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT), care solicitase suspendarea executării actului prezidențial. Decizia instanței nu este definitivă, oferind posibilitatea de a ataca hotărârea prin recurs în termen de cinci zile de la comunicarea acesteia.
Procesul a fost inițiat pe 22 septembrie de către organizația RO.AS.IT, care este condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru. În cadrul litigiului, asociația a dat în judecată atât Administrația Prezidențială, cât și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Deși inițial cererea viza anularea Decretului 770/2026, asociația a optat ulterior pentru modificarea acțiunii, solicitând suspendarea executării acestui document oficial.
În cadrul pronunțării, Curtea de Apel a admis excepția de inadmisibilitate ridicată de către Administrația Prezidențială, motiv pentru care a respins cererea de suspendare. În ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial, instanța a stabilit că aceasta nu deține calitate procesuală pasivă, motiv pentru care acțiunea formulată împotriva instituției a fost respinsă. Dezbaterile cauzei au avut loc luni, iar pronunțarea finală a fost amânată pentru marți.
Demersul juridic al RO.AS.IT a generat reacții din partea altor entități ale comunității italiene. La data de 26 septembrie, un grup format din 11 organizații a transmis că poziția RO.AS.IT nu reflectă opinia întregii comunități italiene din România. Acestea au exprimat „surpriză și profundă îngrijorare” față de contestarea desemnării lui Siegfried Mureșan, subliniind că nu acceptă utilizarea numelui comunității pentru transmiterea unor mesaje politice neasumate.
Reprezentarea în instanță a asociației a fost asigurată de fostul parlamentar Andi Grosaru, fiul deputatei Ioana Grosaru. Pe un plan juridic, fostul judecător Cristi Dănileț a comentat evenimentul, susținând că decretele prezidențiale de acest tip nu pot fi contestate în contencios administrativ. Acesta a menționat că, atunci când o autoritate constituțională întocmește un act de putere, justiția ordinară nu are competență asupra acestuia.
Contestațiile împotriva actelor de putere ale autorităților constituționale reprezintă un subiect de dezbatere în cadrul sistemului de justiție administrativă. În România, controlul legalității actelor administrative este reglementat strict, însă natura decretelor prezidențiale de înalt nivel poate impune limite în ceea ce privește competența instanțelor ordinare de a suspenda sau anula decizii fundamentale de guvernanță națională.