Curtea de Apel București a emis o decizie prin care a respins cererea de anulare a decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan. Reclamanța, Asociația Italienilor din România-RO.AS.IT, solicitase anularea actului administrativ DECRET 770/2026, depusă oficial pe data de 22 septembrie. Instanța a analizat argumentele prezentate în cadrul procesului, însă a decis să respingă cererile de suspendare a executării acestui act administrativ formulate împotriva pârâților Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial.
În cadrul minutei judecătorești, instanța a luat o serie de decizii privind excepțiile invocate de părți. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiate excepțiile privind lipsa de interes și lipsa calității procesuale active ridicate de Administrația Prezidențială. Totodată, instanța a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de Regia Autonomă Monitorul Oficial. Această decizie a dus la respingerea cererii de suspendare a executării decretului formulată de asociație împotriva Monitorului Oficial.
În ceea ce privește acțiunea împotriva Administrației Prezidențiale, Curtea de Apel a respins cererea de suspendare a executării DECRET 770/2026 ca fiind inadmisibilă. De asemenea, instanța a admis excepția de inadmisibilitate invocată de Administrația Prezidențială în acest dosar. Decizia judecătorească nu este încă definitivă, oferind părților posibilitatea de a ataca hotărârea prin recurs în termen de cinci zile de la momentul comunicării acesteia.
Asociația Italienilor din România este condusă de Ioana Grosaru, care ocupă funcția de reprezentant al minorității italienilor în Parlament. Aceasta nu face parte din grupul parlamentar al minorităților naționale, existând informații politice conform cărora Ioana Grosaru nu ar fi fost primită în grup la momentul intrării sale în Parlament. Secretarul general al organizației este Andi Grosaru, fiul Ioanei Grosaru, care a reprezentat minoritatea italiană în Parlament în perioadele 2016-2020 și 2020-2024.
Andi Grosaru a fost exclus din grupul parlamentar al minorităților naționale la jumătatea ultimului său mandat parlamentar. Această evoluție politică a avut loc în contextul unei perioade de instabilitate instituțională, în timp ce alte figuri politice, precum Kelemen Hunor, exprimau îngrijorări privind absența unui Executiv și impactul acestuia asupra votului pentru guvernul Mureșan.
Procesul de desemnare a unui guvern sau a unor funcții înalte de stat în România implică adesea controverse juridice privind validitatea actelor administrative emise de instituțiile prezidențiale. Deciziile Curții de Apel pot influența stabilitatea administrativă, în special în perioadele în care procesul de formare a unui cabinet ministerial este supus unor presiuni politice și procedurale intense.