Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal de la Curtea de Apel București analizează, luni, 28 septembrie 2026, dosarul depus de Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT). Această entitate solicită anularea Decretului 770/2026, prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat pentru funcția de prim-ministru. Procesul vizează direct Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial, ambele fiind implicate ca instituții pârâte în această acțiune juridică.
Decizia de a ataca actul prezidențial a generat o reacție imediată în cadrul comunității minoritare. Unsprezece organizații ale etnicilor italieni din România s-au distanțat de demersul RO.AS.IT, exprimând îngrijorări privind implicarea în politica internă a statului. Reprezentanții acestor entități au subliniat că desemnarea unui candidat la funcția de premier reprezintă o procedură constituțională și instituțională normală, fără a dori susținerea sau contestarea unor partide politice.
Expertiza juridică oferă o perspectivă asupra limitelor de intervenție ale instanțelor în astfel de cazuri. Fostul judecător Cristi Dănileț a explicat faptul că decretele prezidențiale, atunci când sunt acte de putere constituțională întocmite de o autoritate constituțională, nu pot fi contestate în fața justiției ordinară. Conform acestui punct de vedere, sistemul de justiție are limite clare în raport cu deciziile luate de șeful statului în cadrul atribuțiilor sale de putere.
Organizația RO.AS.IT, condusă de președintele Ioana Grosaru și secretarul general Andi Gabriel Grosaru, deține un mandat de deputat în Parlament. Asociația este singura entitate recunoscută oficial pentru reprezentarea minorității italiene din România și beneficiază de fonduri publice de la Guvernul României, prin intermediul Departamentului pentru Relații Interetnice. Fondată în 1993 de Mircea Grosaru, asociația a mai intentat anterior acțiuni similare împotriva deciziilor lui Nicușor Dan.
În luna aprilie 2026, RO.AS.IT a atacat la Curtea de Apel București decretele de numire a șefilor marilor parchete, semnate tot de președinte. Pentru acel dosar, instanța a decis amânarea pronunțării sentinței până în data de 28 septembrie 2026. Această succesiune de acțiuni juridice împotriva actelor de putere ale președintelui indică o strategie constantă a asociației de a contesta deciziile de numire ale șefului statului prin căile de contencios administrativ.
Aceste proceduri de numire a premierului și a șefilor instituțiilor de justiție sunt componente esențiale ale procesului de formare a guvernării și ale structurii de putere în stat. În contextul actual, deciziile luate de președinte în cadrul mandatului său de autoritate constituțională sunt supuse unui control strict prin mecanismele de control administrativ, însă rămân sub semnarul autorității supreme a statului.