Curtea de Apel București analizează vineri, 23 octombrie 2026, situația juridică a lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale. Magistrații urmează să decidă dacă acesta va rămâne în arest preventiv sau dacă va putea fi plasat sub regimul de arest la domiciliu. Ședința, programată pentru ora 9:00, vizează o contestație formulată de procurorii DIICOT împotriva unei decizii anterioare a Tribunalului București.
Conflictul juridic a apărut după ce, pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea lui Călin Georgescu de a înlocui arestarea preventivă cu arestul la domiciliu. Procurorii DIICOT au contestat imediat această hotărâre, fapt ce a blocat aplicarea noii măsuri până la soluționarea recursului. Din acest motiv, fostul candidat a continuat să fie ținut în Arestul Central al Poliției Capitalei, așteptând verdictul final al Curții de Apel.
Călin Georgescu este cercetat de DIICOT, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, pentru presupusa constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Dosarul vizează un prejudiciu estimat la aproximativ 1,1 milioane de euro, survenit în cadrul unor operațiuni prin care un om de afaceri ar fi trebuit să obțină acces la o linie de credit. Acesta se află în arest preventiv din 29 septembrie.
Evoluția măsurilor preventive a fost marcată de mai multe decizii judiciare în ultimele săptămâni. Pe 22 septembrie, Tribunalul București a respins inițial propunerea de arestare, dispunând control judiciar pentru 60 de zile, însă procurorii au contestat această decizie. Ulterior, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, măsură care a fost menținută până la această etapă procesuală.
În paralel cu acest dosar, Călin Georgescu a fost audiat de procurorii DIICOT miercuri, 21 octombrie, într-o cauză distinctă. Ancheta separată vizează presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și posibile tentative de alterare a integrității datelor. Procurorii investighează suspiciuni privind încercări de identificare și compromitere a unor dispozitive tehnice utilizate de organele judiciare, însă acest proces nu are legătură directă cu dosarul de fraudă de 1,1 milioane de euro.
Procesul de aplicare a măsurilor preventive în România urmează reguli stricte de procedură penală, fiind etapa în care instanța evaluează riscurile de fugă sau de influențare a probelor. Deciziile privind arestarea sau controlul judiciar sunt luate pentru a asigura integritatea anchetelor, fără a reprezenta o pronunțare definitivă asupra vinovăției inculpatei, care este stabilită doar prin sentința finală.