Curtea de Apel București analizează vineri contestația depusă de DIICOT împotriva deciziei luate de Tribunalul București în cazul lui Călin Georgescu. Instanța de apel va examina argumentele procurorilor care se opun măsurii de arest la domiciliu aplicate fostului candidat la prezidențiale. În prezent, Călin Georgescu se află în stare de arest preventiv, deoarece decizia Tribunalului București de a schimba regimul de încarcerare nu a fost executorie.
Ancheta de înșelăciune a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de afaceristul Răzvan Leu, originar din Buzău. Acesta susține că a fost păgubit cu suma de un milion de euro în cadrul unei afaceri propuse de Călin Georgescu. Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe fostul candidat prin intermediul unui prieten comun, pe nume Ion Negoescu, moment în care i s-ar fi propus implicarea într-o activitate ce implica tranzacții cu metale prețioase.
Proiectul de afaceri viza obținerea unei linii de credit în valoare de 6 milioane de euro. În acest context, Călin Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să contacteze un om de încredere, pe Ionel Rusen. Acesta din rândul său i-a prezentat unui cetățean italian, Massimiliano Arena, care acționa ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Această rețea de contacte a fost utilizată pentru a facilita procesul de finanțare a tranzacției.
Pentru a obține creditul menționat, lui Răzvan Leu i s-a solicitat plata unei garanții de un milion de euro. Din această sumă, un segment de 100.000 de euro urma să fie direcționat către finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, existând chiar și un plan de cheltuieli prezentat în acest sens. Ulterior, victima a fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate ajunge la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu a fost niciodată eliberat, iar omul de afaceri a solicitat restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără succes. În urma deciziei Tribunalului București, Călin Georgescu a primit obligația de a comunica sursa veniturilor sale. De asemenea, instanța i-a impus interdicția de a comunica cu membrii familiei părții vătămate din dosarul de înșelăciune, măsură menită să protejeze integritatea procesului de investigație.
Procedura de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu reprezintă o etapă juridică frecventă în dosarele penale, însă DIICOT solicită menținerea măsurii restrictive de libertate. În acest caz specific, contestarea vizează modul în care instanța a evaluat riscurile de fugă sau de influențare a probelor, având în vedere natura acuzațiilor de înșelăciune și sumele de bani implicate în tranzacțiile descrise de procurori.