Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile, anulând astfel măsură mai ușoară de control judiciar. Decizia, luată în opinie majoritară la încheierea din 29 septembrie 2026, vine în urma contestației formulate de DIICOT împotriva soluției inițiale a Tribunalului București. Magistrații au considerat că controlul judiciar dispus anterior pentru 60 de zile nu este suficient pentru a asigura desfășurarea normală a procesului penal.
În motivarea instanței, judecătorii au subliniat existența unei suspiciuni rezonabile că inculpații ar fi comis infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin că o asociere formată din trei persoane a acționat coordonat pentru a induce în eroare oameni de afaceri români. Aceștia ar fi fost păcăliți cu promisiuni privind obținerea de finanțări de la instituții financiare din străinătate, în scopul obținerii unor foloase patrimoniale injuste, generând un prejudiciu estimat la peste un milion de euro.
Un argument decisiv pentru arestare a fost riscul de sustragere a inculpaților de la urmărirea penală sau de la judecată. Curtea a menționat că există indicii privind pregătiri de orice natură pentru a părăsi țara, invocând interceptări de discuții care indicau intenția de a achiziționa o locuință în afara României și posibilitatea stabilirii în Italia. Magistrații au precizat că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, luând în calcul și statutul de persoană publică, cu popularitate, al inculpatului.
În contrast cu opinia majoritară, unul dintre cei trei judecători a formulat o opinie separată, argumentând că arestarea nu este justificată legal. Magistratul minoritar a susținut că probele nu demonstrează existența unei structuri organizate și stabile, ci doar o participare penală ocazională a celor trei persoane. De asemenea, acesta a contestat riscul de fugă, menționând că intenția de a cumpăra o locuință în străinătate nu dovedește dorința de a evada și a amintit că Georgescu a părăsit țara anterior de două ori fără a se sustrage.
Curtea de Apel a subliniat că această măsură procesuală nu reprezintă o concluzie asupra vinovăției lui Călin Georgescu, ci este necesară pentru a evita riscurile identificate. Instanța a explicat că, în această etapă, nu este necesară deținerea probelor definitive pentru o condamnare, ci doar existența unei suspiciuni rezonabile. Judecătorii au pus în balanță complexitatea schemei frauduloase, valoarea prejudiciului și elementele care indică posibilitatea de a părăsi teritoriul național pentru a evita procesul.
În cadrul sistemului de justiție românesc, deciziile privind arestarea preventivă sunt supuse controlului instanțelor superioare prin mecanisme de contestație. Această procedură permite verificarea legalității măsurilor de privare de libertate dispuse de instanțele de fond, asigurând respectarea standardelor de procedură penală și a jurisprudenței internaționale, precum cea a CEDO, în contextul echilibrului între drepturile individuale și necesitatea de a proteja interesele societății și ordinea publică.