Curtea de Apel București a emis o decizie definitivă prin care ordonă ridicarea sechestrului asigurător asupra unor apartamente Nordis din localitatea Mamaia. Această hotărâre vine ca urmare a contestațiilor formulate de entitățile Nordis Management și Nordis Mamaia, pe care instanța le-a admis. În același timp, Curtea de Apel București a respins contestația depusă de Vladimir Ciorbă, menținând astfel restricțiile asupra bunurilor acestuia.
Deși activele companiilor au fost deblocate, măsurile asigurătorii aplicate asupra întregii averi a familiei Ciorbă nu au fost anulate și rămân în vigoare. Această decizie judiciară nu reprezintă o închidere a dosarului penal și nu constituie o soluție definitivă asupra acuzațiilor de infracțiune formulate de procurori. Ridicarea sechestrului asupra acestor apartamente nu înseamnă că persoanele implicate au fost exonerate de răspundere sau că bunurile pot fi vândute imediat.
În cadrul anchetei desfășurate de DIICOT, procurorii au instituit în februarie 2025 sechestru asigurător asupra unui număr masiv de bunuri, incluzând 201 imobile, cinci spații comerciale și 22 de terenuri. Lista măsurilor preventive a cuprins, de asemenea, 11 autoturisme, părți sociale, acțiuni și 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice și juridice. Scopul acestor măsuri este de a preveni înstrăinarea activelor și de a asigura recuperarea eventualului prejudiciu.
Dosarul Nordis vizează acuzații grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și înșelăciunea. Anchetatorii estimează un prejudiciu de aproximativ 90 de milioane de euro, investigând un circuit financiar prin care sumele încasate de la clienți ar fi fost mutate în alte conturi. În paralel, procedura de insolvență a Nordis Management a inclus peste 1.200 de creditori, printre care și persoane care au plătit în avans pentru locuințe.
Urmărirea penală include și pe Laura Vicol, fosta deputată PSD și soția lui Vladimir Ciorbă, pentru fals în declarații, spălarea banilor și complicitate la înșelăciune. Procurorii susțin că aceasta ar fi deținut venituri de peste 15,6 milioane de lei, nedeclarate în declarațiile de avere, provenite din salarii și dividende. De asemenea, se investighează un presupus împrumut fictiv, cu sume de 150.000 de euro și 1,774 milioane de lei, utilizat pentru a justifica încasarea unor bani.
Acest caz de fraudă și insolvență apare într-un context economic marcat de presiuni asupra stabilității financiare. În perioada recentă, datele economice au indicat o scădere a investițiilor străine directe în România cu peste 62% în primele opt luni din 2026. De asemenea, deficitul de cont curent s-a apropiat de pragul de 20 de miliarde de euro, în timp ce datoria externă a atins 238 de miliarde de euro.