Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT, dispunând arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu. Această măsură a fost aplicată în mod similar și omului de afaceri Ionel Rusen, în cadrul dosarului în care cei doi sunt cercetați de DIICOT. Decizia vine după ce instanța de apel a invalidat motivarea inițială a judecătorului de la Tribunalul București, care optase pentru o măsură mai blândă în cazul inculpaților.
În cadrul procesului de la Tribunalul București, judecătorul a argumentat că arestarea preventivă nu se justifică, în ciuda existenței unui prejudiciu semnificativ de peste un milion de euro. Motivarea instanțe de primă instanță a subliniat faptul că sesizările au fost formulate în perioada 2022 și 2024, ceea ce ar fi indicat o lipsă de urgență în luarea unei măsuri preventive. Judecătorul a considerat că vechimea acestor sesizări demonstrează că nu mai există necesitatea de a preveni continuarea sau reluarea comportamentului ilicit.
Un alt argument utilizat de instanța de la Tribunal a fost rezonanța socială a faptei. Judecătorul a susținut că impactul social negativ este mult redus comparativ cu alte scheme de înșelăciune care vizează persoane cu venituri modeste. În comparație cu cazurile în care numeroase victime își pierd economiile pentru achiziții de autoturisme sau apartamente, instanța a considerat că acest dosar vizează prejudicii individuale mai mici în termeni de număr de persoane afectate, chiar dacă suma totală este mare.
Conform documentelor, Călin Georgescu, împreună cu Ionel Rusen și Massimiliano Arena, este acuzat că ar fi constituit un grup infracțional organizat. Aceștia ar fi acționat coordonat, în special pe teritoriul României, până la data de 18.10.2023, pentru a induce în eroare un om de afaceri român numit Leu Răzvan. Scopul acțiunilor ar fi fost obținerea unor foloase patrimoniale prin prezentarea unor posibilități false de accesare a unor finanțări de la instituții bancare din străinătate.
Victima, Leu Răzvan, i s-au promis credite externe de 6 milioane și 15 milioane de euro prin intermediul unei entități numite Wealth Bank. Deși prezentată ca funcționând în Marea Britanie, entitatea avea sediul în Insulele Comore. Sub pretextul unor garanții financiare, persoana vătămată a transferat sume de 2.500 de euro, 1.000.000 de euro și ulterior 100.000 de euro într-un cont din Elveția aparținând Migom Bank Ltd, înregistrată în Dominica, sume care nu au fost returnate.
Dosarul de înșelăciune a fost instrumentat prin sesizări înregistrate inițial la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, fiind ulterior reunit la DIICOT. Aceste proceduri juridice urmăresc determinarea gradului de implicare a inculpaților în schemele de fraudă financiară care au vizat accesarea de credite externe prin intermediul unor entități bancare fictive sau cu sedii în jurisdicții offshore.