Curtea Constituțională a fost sesizată pentru a analiza două dispute juridice majore care implică Guvernul și instituții ale statului. Prima sesizare, depusă de Ilie Bolojan, vizează conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în urma unei litigiuri privind plata unor restanțe salariale pentru magistrați. A doua sesizare, formulată de Sorin Grindeanu, vizează legalitatea unei ordonanțe de urgență adoptată de un Guvern demis prin moțiune de cenzură.
Disputa principală vizează plata a un miliard de euro pentru restanțe salariale ale magistraților. ÎCCJ a solicitat alocarea fondurilor necesare și stabilirea unor sancțiuni financiare în cazul neexecutării hotărârii, după ce banii au fost mutați din bugetul destinat drepturilor salariale în pachetul de solidaritate cerut de PSD. Curtea de Apel București a admis inițial cererea instanței supreme, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze rectificări bugetare, însă Guvernul a depus recurs.
Ilie Bolojan susține că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform sesizării, elaborarea proiectului de buget de stat și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului, conform legii 500/2002. Premierul interimar a criticat demersul lui Sorin Grindeanu, numindu-l o „acțiune de imagine” a PSD, menționând că partidul caută să își acopere lipsa de soluții după căderea guvernului.
În ceea ce privește sesizarea lui Sorin Grindeanu, aceasta vizează Ordonanța de urgență nr. 38/2026 adoptată în perioada 5-8 mai 2026. Liderul PSD susține că Guvernul, deși demis prin moțiune de cenzură la data de 5 mai 2026, și-a întrecut atribuțiile și s-a substituit Parlamentului. Sesizarea cere ca CCR să constate că adoptarea ordonanței a constituit un abuz de drept public, deoarece Guvernul a reglementat materii care se aflau deja în procedura legislativă a celor două Camere.
Problema de drept supusă controlului vizează posibilitatea unui Guvern demis de a adopta acte cu conținut legislativ substanțial care nu constituie administrare curentă. Sorin Grindeanu argumentează că funcționarea executivului prin astfel de măsuri nu mai reprezintă o consecință a votului de încredere acordat de Parlament. Disputa pune în discuție dacă un Guvern lipsit de mandat democratic poate continua să exercite prerogative de legiferare primară în domenii aflate pe agenda legislativă a Parlamentului.
Conflictul dintre Guvern și ÎCCJ este unul de natură financiară și instituțională, fiind legat de gestionarea fondurilor publice și de respectarea titlurilor executorii. Această dispută juridică intervine într-un context de instabilitate politică, marcând o linie de demarcație între competențele de administrare a bugetului și puterea de interpretare a legilor de către instanțele judecătorești.