Curtea Constituțională a României urmează să analizeze, miercuri, sesizarea transmisă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Această solicitare vizează existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 referitoare la Programul SAFE. Sesizarea cere Curții să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale în stat.
Conform documentului depus de Sorin Grindeanu, conflictul este provocat de două conduite ale Guvernului care sunt descrise ca fiind neconstituționale. Prima este adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură, votată pe 5 mai 2026. A doua este publicarea actului în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă.
Sesizarea subliniază că Guvernul a utilizat Ordonanța de urgență nr. 38/2026 pentru a reglementa soluții legislative care se aflau deja în proces de dezbatere la Camera Deputaților sau la Senat. Prin această acțiune, Guvernul ar fi transformat rolul său de legiuitor delegat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul. Sorin Grindeanu susține că această conduită reprezintă o abdicare de la rolul constituțional și o încălcare a obligației de loialitate față de Parlament.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, exact în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură. Această extindere a presupus adăugarea a 12 articole noi la textul original. Președintele Camerei Deputaților menționează că această mișcare a fost făcută pentru a anticipa posibilitatea ca, în cazul votului de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe pe perioada interimatului.
Conform sesizării, prin aceste completări, Guvernul a intervenit într-un domeniu aflat deja sub controlul parlamentar, substituind rezultatul procesului legislativ. Această acțiune ar fi diminuat rolul deliberativ al Parlamentului și ar fi afectat echilibrul dintre puterile statului, așa cum este consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Guvernul a utilizat astfel mecanismul de urgență pentru a asigura reglementări care, altfel, ar fi fost influențate de schimbarea configurației politice de la nivelul Parlamentului.
În sistemul de guvernare de la România, echilibrul dintre puterea legislativă și cea executivă este reglementat strict de Constituție pentru a preveni concentrarea puterii. Conflictul de autoritate dintre Parlament și Guvern apare adesea în perioade de instabilitate politică sau în momentele de tranziție dintre un cabinet și următorul, când limitele competenței de legiferare delegată devin subiectul unor dispute juridice intense.