Curtea Constituțională urmează să ia o decizie, miercuri, în urma sesizării depuse pe 2 iulie de către premierul interimar Ilie Bolojan. Această măsură vizează soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională desfășurat între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa are la bază necesitatea asigurării fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, care sunt scadente în anul 2026.
Conflictul a apărut după sentința dată pe 5 mai de Curtea de Apel București, prin care Executivul a fost obligat să asigure integral fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Premierul interimar Ilie Bolojan a argumentat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a decide modul de distribuire a banilor dintr-un buget general consolidat. El susține că astfel de decizii perturbă echilibrul bugetar național.
Conform declarațiilor făcute de Ilie Bolojan, elaborarea proiectului de buget de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterilor executive și legislative, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice. Premierul a subliniat că obligarea Guvernului de a aloca sume pentru un singur sector reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului. Această situație a fost generată de cererea ÎCCJ de a achita 4,8 miliarde de lei.
Suma de 4,8 miliarde de lei vizează restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente acestor restanțe. ÎCCJ a formulat inițial o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor, amenințând cu sesizarea instanței de contencios administrativ în cazul în care nu se vor asigura fondurile. După ce Curtea de Apel București a admis cererea magistraților, Guvernul și Ministerul Finanțelor au depus recurs.
Pe lângă disputa privind bugetul și magistrați, agenda ședinței de miercuri, 30 septembrie, include și o altă cerere importantă. Judecătorii CCR vor analiza sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la un conflict juridic între Guvern și Parlament. Această dispută este legată de o ordonanță care vizează programul SAFE, un subiect care necesită o clarificare din partea instanței supreme.
Disputa privind plata restanțelor salariale magistraților se înscrie într-un context de tensiuni între puterea executivă și cea judecătorească privind controlul resurselor financiare ale statului. Deciziile Curții Constituționale sunt esențiale pentru stabilirea limitelor de competență dintre instituțiile statului, în special în ceea ce privește modul în care rectificările bugetare și alocările din Fondul de rezervă pot fi impuse prin decizii judecătorești.