Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea ordonanței de urgență vizate, în urma unei sesizări formulate de președintele PSD, Sorin Grindeanu. Decizia vine după ce Guvernul a adoptat acest act legislativ pe 4 mai, într-un moment marcat de tensiuni politice intense, chiar cu o zi înainte de depunerea unei moțiuni de cenzură. Disputa juridică a vizat modul în care au fost introduse reglementări suplimentare în cadrul proiectului inițial.
Proiectul original, prezentat în transparență decizională înainte de ședința din 4 mai, conținea doar două articole destinate să creeze cadrul legal pentru investiții rapide în industria de apărare, sub eticheta SAFE. Totuși, în timpul ședinței de guvern, Executivul a decis să suplimenteze proiectul cu alte 12 puncte care vizează o gamă variată de reglementări. Printre acestea s-au numărat subiecte precum concesiile pentru antrepozitele fiscale din industria vinului sau rețele de gaz în Bihor.
Sorin Grindeanu a susținut că aceste elemente au fost adăugate „pe bandă” și nu au beneficiat de avizul Consiliului Legislativ înainte de adoptare. Președintele PSD a subliniat faptul că o parte din aceste amendamente vizează subiecte care se află deja pe circuit parlamentar. Conform declarațiilor sale, utilizarea ordonanțelor pentru a reglementa chestiuni care sunt deja în proces legislativ constituie o încălcare a normelor constituționale, motiv pentru care a optat pentru sesizarea instanței.
PSD a reclamat, de asemenea, lipsa de urgență pentru cele 12 puncte suplimentare introduse în textul ordonanței. Partidul a susținut că actul a fost adoptat, de fapt, după momentul în care moțiunea de cenzură a fost depusă, situație în care guvernul nu ar mai fi avut dreptul de a emite astfel de norme. Guvernul a luat act de avizul Consiliului Legislativ abia pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului.
Conflictul de natură constituțională dintre Parlament și Guvern privind Ordonanța SAFE a evidențiat limitele puterii de reglementare a Executivului prin acte de urgență. Această dispută juridică a pus în discuție modul în care sunt gestionate modificările legislative de ultim moment în cadrul ședințelor de guvern. Decizia Curții Constituționale vine într-un context în care procedurile de transparență decizională sunt esențiale pentru validitatea actelor normative.
Evoluția acestui conflict juridic reflectă tensiunile dintre puterea legislativă și cea executivă din perioada respectivă. Decizia instanței de control constituțional marchează un punct de reper în interpretarea limitelor de urgență pentru Guvern. Această situație a generat dezbateri privind respectarea procedurilor obligatorii de consultare a Consiliului Legislativ înainte de adoptarea unor norme care modifică substanțial proiectele inițiale.