Curtea Constituțională a constatat, în ședința de joi, existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat de Ordonanța de urgență referitoare la Programul SAFE. Decizia a fost luată printr-un vot de 5 la 4, confirmând sesizarea privind actul normativ nr. 38/2026. În același timp, Curtea a amânat pronunțarea asupra cererii Avocatului Poporului, care solicită declararea neconstituționalității aceleiași ordonanțe de urgență.
Sesizarea a fost înaintată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a semnalat un conflict juridic între Parlament și Guvernul Bolojan. Liderul PSD a susținut că emiterea Ordonanței SAFE reprezintă o încălcare a competențelor, amenințând anterior cu depunerea unei plângeri penale împotriva lui Ilie Bolojan. În CCR există o majoritate pro-PSD, o situație verificată anterior în contextul amendamentului Fritz din Legea Integrității.
Conform sesizării, conflictul este generat de adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 la data de 8 mai 2026, după ce Parlamentul retrăsese încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. Guvernul, care funcționa în regim interimar, nu mai era abilitat, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, să exercite competențe de legiferare delegată, putând efectua doar acte de administrare curentă. Guvernul a transformat astfel autoritatea sa într-una concurentă cu Parlamentul.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. Ordonanța vizează modificarea Legii 255/2010 pentru a crea cadrul legal necesar investițiilor în securitatea națională, inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei. Această reglementare ar fi trebuit aprobată prin lege organică și supusă dezbaterii Camerei Deputaților, nu Senatului.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat actul normativ pe 12 mai, susținând că acesta contravine prevederilor privind statul de drept, securitatea juridică și dreptul de proprietate privată. De asemenea, s-a menționat că forma finală a ordonanței nu a beneficiat de avizul Consiliului Legislativ. Instituția subliniază că un Executiv interimar nu poate promova politici noi sau emite ordonanțe de urgență până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Evoluția acestui conflict juridic pune sub semnul întrebării limitele puterii de legiferare a unui Guvern demis prin moțiune de cenzură. Decizia CCR privind sesizarea lui Sorin Grindeanu urmează să aibă implicații directe asupra validității OUG nr. 38/2026. Rezultatul final va clarifica dacă actele de administrare curentă pot include reglementări care afectează regimul juridic al proprietății și securitatea națională.