Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Guvernului și Parlamentului organizarea unor consultări urgente pentru stabilirea unui cadru legislativ clar și predictibil. Această propunere vine ca răspuns la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României, care vizează plata unor restanțe salariale. CSM urmărește implementarea unor reguli stabile și nediscriminatorii, menite să prevină apariția unor noi litigii în sectorul public, inclusiv cele care vizează magistrații.
În cadrul procedurii de la CEDO, Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plăților. Această decizie a fost luată în contextul dificultăților bugetare întâmpinate de stat. Conform jurisprudenței Curții Europene, eșalonarea poate fi permisă în circumstanțe excepționale, precum situații economice deosebit de dificile, însă aceasta trebuie să respecte un echilibru între interesul general și drepturile creditorilor.
CSM subliniază că eșalonarea plăților nu elimină obligația statului de a achita sumele datorate și că autoritățile trebuie să respecte strict calendarul stabilit. Consiliul a punctat că nerespectarea obligațiilor de plată devenute scadente, chiar și conform actelor normative de eșalonare, a constituit obiectul unui litigiu soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 octombrie 2026. Astfel, există două chestiuni juridice distincte care trebuie gestionate separat de către autorități.
Decizia CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care contestau eșalonarea unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri definitive. Curtea europeană a apreciat că măsurile luate de Guvern nu au încălcat drepturile invocate de aceștia. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite față de decizia Curții Europene a Drepturilor Omului.
Consiliul susține că numeroasele litigii salariale din sectorul public sunt generate de un cadru legislativ insuficient de clar. Respectarea hotărârilor judecătorești rămâne o obligație juridică a statului, indiferent dacă executarea plăților este eșalonată sau nu. Prin propunerea de consultări, CSM încearcă să aducă o soluție structurală pentru a opri procesele care apar din cauza lipsei de predictibilitate a normelor care reglează plățile către personalul din justiție.
Problematica plăților eșalonate și a gestionării creanțelor în sectorul public reflectă o tensiune constantă între necesitățile bugetare ale statului și respectarea drepturilor individuale garantate de deciziile judecătorești. În România, gestionarea acestor restanțe a dus la un volum semnificativ de litigii, forțând instituțiile de control și instanțele supreme să intervină pentru a clarifica distincția dintre eșalonarea legală și nerespectarea obligațiilor de plată stabilite prin hotărâri definitive.