Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o reacție oficială în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi salariale restante. Instituția subliniază că Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a solicitat eșalonarea acestora din cauza dificultăților bugetare. Această poziție vine după ce CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care contestau modalitatea de plată a restanțelor.
Conform comunicatului emis de CSM, jurisprudența Curții Europene permite eșalonarea plăților în circumstanțe economice și bugetare deosebit de dificile. Totuși, această măsură este aplicabilă doar în situații excepționale și cu condiția respectării unui echilibru între interesul general și drepturile creditorilor. Consiliul subliniază că eșalonarea nu elimină obligația de plată a statului, iar autoritățile sunt obligate să respecte strict calendarul stabilit pentru achitarea sumelor.
Instituția evidențiază faptul că nerespectarea obligațiilor de plată devenite scadente, conform propriilor acte normative de eșalonare, a constituit obiectul unui alt litigiu. Acest proces a fost soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 15 octombrie 2026. Astfel, CSM și ÎCCJ menționează că cele două cauze vizează chestiuni juridice distincte, deoarece CEDO a apreciat că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate de magistrați.
CSM susține că numeroase litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele care vizează magistrații, sunt generate de un cadru legislativ care nu este suficient de clar sau predictibil. Din acest motiv, Consiliul solicită autorităților legislative și executive consultări pentru elaborarea unor reguli stabile și nediscriminatorii. Scopul acestor măsuri este de a preveni apariția unor noi litigii și de a asigura respectarea hotărârilor judecătorești, chiar și în cazul execuției eșalonate.
Decizia CEDO a venit în contextul unei situații în care șase magistrați au contestat eșalonarea unor drepturi financiare stabilite prin hotărâri definitive. Curtea Europeană a decis că procedurile aplicate de Guvern nu reprezintă o încălcare a drepturilor acestora. În paralel, ÎCCJ a confirmat că procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite față de cele analizate de instanța de la Strasbourg.
În sistemul juridic român, respectarea hotărârilor judecătorești definitive reprezintă o obligație fundamentală a statului. Când statul utilizează mecanisme de eșalonare a plăților din motive bugetare, acesta trebuie să urmeze un calendar de execuție valid. Lipsa unui cadru legislativ predictibil în sectorul public poate duce la un număr crescut de procese privind drepturile salariale, afectând stabilitatea relației dintre instituțiile statului și personalul său.