Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a analizat joi, 17 septembrie, două cereri de apărare a reputației profesionale depuse de magistrați. Aceștia au raportat existența unor articole și materiale video care conțineau afirmații jignitoare la adresa lor. Decizia vine după ce materiale de presă au fost considerate că depășesc limitele criticii jurnalistice legitime, vizând atât cariera, cât și viața privată a persoanelor implicate.
Prima cauză vizează judecătoarea Sarcină Laura-Mihaela, activă în cadrul Curții de Apel Craiova. CSM a analizat un articol publicat la data de 10 septembrie 2026, care a formulat acuzații pejorative la adresa parcursului profesional al magistratului. Textul respectiv a interpretat incomplet și incorect date privind aplicarea legislației în contextul continuării activității la instanța superioară după finalizarea mandatului de conducere, făcând referiri nejustificate și la aspecte de viață privată și relații de familie.
În acest caz, CSM a constatat că publicația a depășit limitele criticii prin utilizarea unor informații inexacte și a unor acuzații neverificate. Mai mult, articolul a legat în mod nejustificat cariera judecătoarei de o decizie judiciară într-un proces care nu era încă definitiv. Astfel, argumentele prezentate au fost evaluate ca fiind în afara cadrului legal aplicabil, afectând imaginea profesională a magistratului în cadrul Curții de Apel Craiova.
Al doilea magistrat implicat este Leaș Alin-Ionuț, de la Tribunalul Bihor, care a fost victima unor atacuri prin videoclipuri. În luna iulie, un reprezentant al unei părți dintr-un dosar judecat de acesta a publicat două materiale video jignitoare, care au fost ulterior preluate de presa locală. Deși videoclipurile au fost șterse după câteva zile, CSM a considerat că afirmațiile au fost extrem de grave și au vizat atât persoana, cât și familia magistratului.
CSM a precizat că aceste materiale au depășit limitele libertății de exprimare, fiind caracterizate ca fiind de o natură agresivă și jignitoare. Instituția a evaluat că nu este vorba despre simple opinii sau critici legitime, ci despre atacuri directe și calomnioase. Acestea au fost formulate, conform analizei, cu o intenție clară de a compromite în mod public reputația profesională a domnului judecător prin diseminarea de conținut care atacă modul de exercitare a atribuțiilor.
Aceste evenimente de denigrare a magistraților se încadrează într-un context în care instituțiile judiciare sunt adesea subiectul unor dezbateri publice intense. În perioada actuală, deciziile și parcursul profesional al magistraților sunt monitorizate atent de opinia publică, în contextul unor schimbări politice și administrative care pot influența percepția asupra stabilității sistemului de justiție și a independenței acestuia în fața presiunii externe.