Anul 2024 a reprezentat o perioadă de transformări majore pentru România, fiind definit de două direcții de evoluție distincte: procesul de integrare în spațiul Schengen și un calendar electoral extrem de aglomerat. Pe lângă organizarea alegerilor europarlamentare, locale și parlamentare, țara a traversat o criză politică fără precedent în perioada postdecembristă. Această criză a fost declanșată de ascensiunea candidatului Călin Georgescu și de decizia ulterioară a Curții Constituționale de a anula întregul proces electoral prezidențial.
Integrarea europeană a început prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime la data de 31 martie 2024. Această măsură a permis călătorii fără controale sistematice către statele membre Schengen prin căi aeriene sau navale. Deși Austria a manifestat opoziție inițială, invocând preocupări legate de migrația ilegală și protecția frontierelor, situația s-a schimbat în decembrie. Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor la frontierele terestre, proces care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025.
Scenariul electoral a fost marcat de o fragmentare politică accentuată, începând cu alegerile europarlamentare din iunie, unde alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi. Ulterior, alegerile parlamentare au confirmat o scenă politică divizată, în care partidele naționaliste și anti-sistem au câștigat teren semnificativ. Deși partidele tradiționale au păstrat o bază electorală importantă, nicio formațiune nu a obținut cel puțin 50% din voturi, ceea ce a impus necesitatea unor negocieri complexe pentru formarea unei majorități parlamentare.
Momentul critic al anului a fost primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, unde Călin Georgescu a surprins prin obținerea a 22,94% din voturi. Rezultatul a pus în prim-plan campanii de promovare masivă pe platforma TikTok, care au fost ulterior analizate de autorități. După ce Curtea Constituțională a validat inițial rezultatele, deținând un duel între Călin Georgescu și Elena Lasconi, situația s-a schimbat radical prin declasificarea unor documente de către Klaus Iohannis.
Documentele prezentate de Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe au indicat existența unei campanii coordonate pentru creșterea popularității lui Călin Georgescu. În urma acestor informații, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, anularea întregului proces electoral prezidențial. CCR a argumentat că procesul a fost viciat de neregularități și încălcări ale legislației electorale care au afectat egalitatea de șanse și caracterul liber al votului exprimat de cetățeni.
Decizia de anulare a avut repercursiuni internaționale, fiind comentată de publicații precum The Guardian sau Reuters în contextul suspiciunilor privind atacuri hibride. În plan intern, Klaus Iohannis rămâne în funcție până la organizarea noilor alegeri, care vor fi reprogramate de către Guvern. Această situație a lăsat România într-un regim de tranziție instituțională, fără un președinte ales prin scrutinul finalizat, după ce procesul electoral a fost reluat integral din cauza viciilor constatate.