Avocatul Toni Neacșu a criticat dur, miercuri, 21 octombrie, deschiderea unui nou dosar penal de către DIICOT pe numele lui Călin Georgescu. Dosarul vizează presupuse operațiuni ilegale cu programe sau dispozitive informatice, însă fostul magistrat consideră că acuzațiile sunt complet lipsite de orice fundament juridic. Conform acestuia, argumentele aduse de procurori nu pot fi susținute de realitatea tehnică a faptelor investigate.
Argumentul principal al avocatului se concentrează pe imposibilitatea juridică a unei tentative la infracțiune în absența unor mijloace tehnice. Toni Neacșu a explicat faptul că legislația penală română nu poate pedepsi simplele intenții sau gânduri, ci necesită acțiuni concrete asupra unui obiect material. Deoarece anchetatorii nu au găsit dispozitive de ascultare, avocatul susține că nu poate exista o tentativă de alterare sau perturbare a sistemelor informatice.
În ceea ce privește protecția vieții private, Toni Neacșu a invocat drepturile garantate de Constituție în privința intimității domiciliului. El a punctat că cetățenii au dreptul de a verifica prezența unor tehnici de ascultare în locuința propriei persoane. Avocatul a precizat că, deși distrugerea dispozitivelor statului poate fi infracțiune, îndepărtarea unor instrumente de spionaj care încalcă viața privată poate fi justificată prin exercitarea drepturilor constituționale.
Toni Neacșu a declarat că noul dosar are un caracter strategic, fiind deschis într-un moment critic pentru procesul clientului său. Acesta a sugerat că acțiunea procurorilor vizează influențarea deciziilor judecătorilor de la CA București. Momentul deschiderii dosarului coincide cu termenul de vineri pentru soluționarea contestației privind înlocuirea arestului preventiv, fiind formulat chiar în ziua în care s-a depus cererea de prelungire a arestului.
Fostul magistrat s-a arătat surprins de calitatea argumentelor prezentate de o structură de parhet specializată, calificând acuzațiile drept ridicole. El a subliniat că presiunile exercitate asupra instanței sunt evidente, având în vedere legătura directă dintre evenimentele juridice și termenele strânse de la tribunal. Pentru Toni Neacșu, procesul nu este doar unul de fond, ci unul de influențare a deciziei judecătorești într-un context de presiune instituțională.
Aceste evoluții juridice apar într-un context în care sistemul de justiție este constant supus analizelor privind independența deciziilor în dosare cu impact politic major. În România, deciziile privind arestul preventiv și contestațiile acestuia reprezintă etape critice ale procesului penal, influențând direct libertatea inculpatului și modul în care instituțiile de cercetare penală interacționează cu instanțele de judecată în etapa de urmărire penală.