Fosta secretară generală adjunctă a Guvernului, Cristina Trăilă, a oferit miercuri o declarație în fața anchetatorilor de la DNA Iași. Aceasta a vizitat sediul Direcției Naționale Anticorupție pentru a clarifica acuzațiile de complicitate la folosirea influenței sau autorității pentru obținerea de bunuri sau foloase necuvenite. În urma audierilor, Cristina Trăilă a declarat că a solicitat ea însăși această procedură pentru a aduce claritate asupra unor neconcordanțe apărute în documentele parchetului.
Cristina Trăilă a susținut că nu are nicio legătură cu acțiunile afaceristului Fănel Bogos și că nu cunoștea aranjamentele efectuate de acesta pentru o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. Ea a precizat că procurorii s-au grăbit în evaluarea probelor și că este nedrept să fie considerată suspectă după 26 de ani de activitate publică. În cadrul audierilor, ea și echipa sa juridică au depus un set de documente și înscrisuri menite să demonstreze lipsa implicării sale în faptele investigate.
Ancheta vizează și acțiunile desfășurate în noiembrie 2025, când Cristina Trăilă ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu pentru schimbarea șefului DSVSA Vaslui. Conform procurorilor, scopul ar fi fost numirea unei persoane agregate de către Fănel Bogos. În acest context, se investighează posibilitatea obținerii unor foloase, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro și influențarea controlelor sanitar-veterinare la fermele deținute de afacerist.
Ilie Bolojan a intervenit în acest dosar, afirmând că a procedat corect în urma întâlnirii cu Fănel Bogos. Acesta a explicat faptul că întâlnirile cu reprezentanți din diverse domenii sunt frecvente, însă nu a dat curs propunerilor care nu i s-au părut fezabile sau regulate. Ilie Bolojan a susținut că discuția cu omul de afaceri nu a implicat nicio formă de plăți sau beneficii pentru a facilita accesul la audiență.
Cercetarea de către DNA Iași a început la sfârșitul lunii august 2026, când a fost demarată urmărirea penală în cazul fostei secretare generale. Dosarul este complex și implică acuzații legate de utilizarea influenței pentru obținerea de beneficii financiare sau alte foloase. În acest dosar este menționat și numele lui Mihai Barbu, identificat ca fiind trezorierul PNL, în contextul investigațiilor privind schimbarea conducerea unor instituții de control.
Urmărirea penală în acest dosar se înscrie într-un context de monitorizare a modului în care deciziile administrative și politice sunt influențate de interese economice. În perioada recentă, legislația privind sistemele de pensii și protecția socială a fost subiectul unor modificări importante în Parlament, însă acest caz de complicitate vizează direct modul în care autoritatea publică poate fi utilizată pentru obținerea de avantaje în sectorul de producție avicolă.