Cristina Trăilă a fost prezentă miercuri dimineață la sediul DNA Iași pentru a depune declarații în legătură cu o anchetă penală. Fosta funcționară a subliniat faptul că nu a fost convocată oficial de către anchetatori, ci a fost ea însăși cea care a solicitat să fie audiată. Această mișcare are loc în contextul unei investigații care vizează influența asupra unor funcții publice.
Procurorii de la DNA au dispus la finalul lunii august urmărirea penală împotriva Cristinei Trăilă, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului la acel moment. Întrebarea centrală a anchetei vizează complicitatea la folosirea influenței sau a autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte folosuri necuvenite. Această procedură juridică este legată de dosarul omului de afaceri Fănel Bogos.
Ancheta vizează și modul în care s-ar fi exercitat influența asupra președintelui A.N.S.V.S.A. pentru înlocuirea directorului D.S.V.S.A. Vaslui. Autoritatea de procuratură susține că Cristina Trăilă ar fi sprijinit demersurile inculpatului Mihai Barbu, fost președinte PNL Vaslui, pentru a impune o persoană agreată de Fănel Bogos. Mihai Barbu a ajuns anul trecut alături de Ilie Bolojan în biroul acestuia.
În urma acestor acuzi, Cristina Trăilă a decis să demisioneze din funcția de secretar general adjunct al Guvernului pe data de 26 august. Ea a susținut că este total nevinovată și că totul va fi lămurit în faza de urmărire penală. Fosta deputată a descris situația ca fiind un scandal mediatic artificial, creat pentru a afecta imaginea premierului Ilie Bolojan și a PNL.
Demisia sa a fost anunțată printr-o postare pe Facebook, în care a inclus și cererea de încetare a mandatului. Mandatul ei urma să expire oficial pe 15 septembrie, dată până la care se afla deja în concediu de odihnă. Această evoluție juridică pune sub semnul întrebării modul în care interacțiunile politice și de afaceri au influențat numirile în instituții publice.
Acest caz de anchetă penală privind influența asupra funcțiilor publice apare într-un moment în care instituțiile statului sunt supuse unei monitorizări constante din partea autorităților de control. Deciziile de numire în cadrul agențiilor de stat rămân un subiect sensibil în administrația publică, fiind adesea supuse verificărilor privind transparența și respectarea procedurilor legale de recrutare.