Consiliul Superior al Magistraturii a publicat rezultatele penultimei etape a concursului de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, desfășurat în sesiunea iulie-octombrie 2026. Printre rezultatele care au generat reacții de nedumerire și revoltă în rândul magistraților se numără admiterea lui Adrian Chiriac pentru secția de contencios administrativ. Acesta este soțul procurorului general la România, Cristina Chiriac, și a prezentat sentințe specifice domeniului penal pentru un post într-o secție de contencios.
Procedura de evaluare a candidaților implică analiza a 40 de hotărâri pronunțate de aceștia, dintre care 10 sunt alese de candidați și 30 sunt selectate aleatoriu. Pentru a trece la etapa interviului, candidații trebuie să obțină un punctaj de minimum 70 din 100. În cazul lui Adrian Chiriac, deși a primit codul numeric 0013 pentru a asigura anonimatul, raportul de evaluare a dezvăluit utilizarea unor termeni precum „inculpat” și „procuror”. Acești termeni sunt specifici procesului penal, spre deosebire de termenii „reclamant” și „pârât”, utilizați în celelalte 15 rapoarte de contencios.
Magistrații care au comentat situația au subliniat lipsa de pregătire specifică pentru secția vizată. Un judecător a menționat că, deși există schimbări de specializare, trecerea de la penal la contencios administrativ este extrem de abruptă și neobișnuită. Alți participanți la concurs au observat că, în contextul instanțelor specializate, este dificil de acceptat ca la Înalta Curte să fie admis un judecător fără experiență în domeniu. Această problemă este accentuată de faptul că candidații care au lucrat efectiv în contencios au fost depunctați sub barem.
Din totalul de 16 candidați supuși evaluării, 10 au fost admiși pentru etapa de interviu. Printre aceștia, doi candidați, cu codurile 0005 și 0009, au obținut 69 de puncte, rămânând la un punct de la pragul de admitere. În ceea ce privește poziția sa, Adrian Chiriac a declarat că nu are niciun comentariu de făcut, deoarece procedura de concurs este încă în curs de desfășurare. Situația este marcată de alte incidente legate de vechimea candidaților, precum în cazul lui Raluca Elena Cozan și Amelia Onișor.
Procedura de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție este structurată pe trei etape: verificarea condițiilor legale, evaluarea sentințelor și interviul în fața Secției de judecători a CSM. Comisiile de evaluare sunt formate din doi judecători din secțiile corespunzătoare și un profesor universitar. Pentru a preveni favoritismul, numele candidaților și instanțele de proveniență sunt anonimizate prin utilizarea unor coduri numerice, însă detaliile din textul sentințelor pot permite identificarea profilului profesional al acestora.
Concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție se desfășoară într-un cadru juridic strict, unde respectarea condițiilor de vechime și specializare este esențială pentru validitatea procesului. În sesiunile de concurs, evaluarea calității actelor de judecată este punctul critic prin care se determină îndeplinirea baremelor de punctaj necesare pentru accesul în funcțiile de judecător la nivelul instanței supreme a țării.