Propunerea legislativă B563/2026, înregistrată la Senat pe 14 octombrie, vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului civil. Inițiativa a generat o reacție amplă din partea organizațiilor profesionale și a reprezentanților mediului de afaceri, care avertizează asupra riscului ca anumite activități juridice să devină rezervate exclusiv avocaților. Parlamentarii care au semnat proiectul provin din PSD, PNL, USR, AUR și PACE, însă USR a decis ulterior să nu susțină această inițiativă.
Colegiul Consilierilor Juridici București solicită protejarea explicită a atribuțiilor acestor specialiști, menționând că Legea nr. 514/2003 le recunoaște dreptul de consultanță, reprezentare și avizare a actelor. Organizația, care reprezintă o comunitate de aproximativ 50.000 de consilieri la nivel național, respectiv 11.000 în București, susține că modernizarea nu trebuie să restrângă activitățile celorlalți profesioniști reglementați. Colegiul avertizează că interpretările actuale ar putea genera suprapuneri normative, incertitudine juridică și costuri suplimentare pentru entitățile în serviciul cărora aceștia lucrează.
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) solicită retragerea proiectului, argumentând că dreptul nu este proprietatea unei singure profesii. CECCAR susține că proiectul riscă să restrângă competențele experților contabili, consultanților fiscali, auditorilor financiari și a evaluatorilor autorizați. Organizația subliniază că competența asupra formei juridice nu poate conferi un monopol asupra substanței economice și atrage atenția asupra impactului asupra serviciilor digitale și a instrumentelor de inteligență artificială.
Mediul de afaceri a reacționat și prin Confederația Patronală Concordia și Romanian Business Leaders (RBL), estimând impacturi financiare semnificative. RBL estimează că costul suplimentar pentru firme ar putea depăși 100 de milioane de euro pe an, cifra putând ajunge la 800 de milioane de euro dacă regulile sunt aplicate inclusiv contractelor de muncă. Concordia avertizează că proiectul ar impune costuri noi la fiecare act semnat, afectând grav firmele mici, și solicită o consultare reală cu mediul de business.
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) respinge aceste temeri, susținând că proiectul nu impune intervenția unui avocat pentru orice contract al unei firme. UNBR argumentează că există o distincție clară între aplicarea normelor juridice în cadrul unei profesii și prestarea independentă de servicii juridice. Uniunea precizează că estimările privind costurile de 800 de milioane de euro se bazează pe o interpretare care depășește sfera obligațiilor propuse în textul legislativ.
Propunerea legislativă vizează actualizarea sferei de activități avocațiale și delimitarea consultanței juridice de simpla informare. Inițiatorii au solicitat examinarea proiectului în procedură de urgență, însă organizațiile precum IMM România și Concordia cer respingerea acestuia. Dezbaterea pune în discuție și viitorul platformelor LegalTech și al asistenților cu inteligență artificială, pe măsură ce granița dintre informare și consultanță ar putea fi stabilită de instanță, la cererea UNBR.