Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, referitoare la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, sume care au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin diverse hotărâri judecătorești. Sesizarea a fost formulată după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a obținut un succes în prima instanță.
Ilie Bolojan a explicat că decizia de a sesiza Curtea Constituțională a fost luată deoarece instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, prin Legea 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ, elaborarea proiectului de buget, rectificările și alocarea fondului de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. Guvernul susține că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a gestiona distribuția banilor publici dintr-un buget consolidat.
Conflictul a escaladat după ce, în luna martie, ÎCCJ a solicitat Curtea de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea în mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară. Procesul, semnat de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, a fost soluționat într-un ritm foarte rapid, chiar de la primul termen de judecată.
Impactul financiar este semnificativ, deoarece instanța a stabilit penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei, sau circa 9 milioane de euro zilnic. La acest montat se adaugă și sumele de aproximativ 3 miliarde de lei din zona de Parchet. Ministerul de Finanțe avertizează că o astfel de decizie ar putea afecta echilibrul puterilor în stat și ar putea cauza prejudicii grave bugetului de stat.
Decizia instanței impune Guvernului și Ministerului Finanțelor să execute hotărârea în 10 zile de la data rămânerii definitive. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% pe zi și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Această situație pune în discuție limitele de competență ale instanțelor în gestionarea resurselor financiare ale statului.
Disputa juridică reflectă o tensiune profundă între ramurile puterii statului, în special în ceea ce privește autonomia gestionării finanțelor publice. În cadrul sistemului administrativ, separarea atribuțiilor dintre executiv și justiție este esențială pentru menținerea stabilității bugetare. Această sesizare la Curtea Constituțională vine într-un context în care deciziile judecătorești pot impune modificări majore în alocarea fondurilor de stat, afectând planificarea financiară a întregului Guvern.