Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat, marți, condamnarea definitivă a lui Alexandru Mihailiuc. Fostul procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT a fost sancționat cu o pedeapsă de un an de închisoare și o amendă penală de 80.000 de lei. Instanța a decis amânarea aplicării pedepsei închisorii pe durata unui termen de supraveghere de doi ani, menținând în același timp decizia de a dispune desființarea înscrisurilor falsificate.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals. Alexandru Mihailiuc a acuzat de săvârșirea acestor fapte faptul că a determinat trei martori să consemneze împrejurări neadevărate în declarațiile lor. Aceste declarații au fost date în fața sa, în calitate de procuror, și vizau restituirea unor sume de bani care fuseseră ridicate anterior cu ocazia unor percheziții domiciliare.
Pe lângă manipularea declarațiilor martori, dosarul a evidențiat și întocmirea unor documente oficiale false. Fostul procuror-șef a elaborat trei procese-verbale în care a atestat împrejurări care nu corespundeau realității. Aceste documente au fost utilizate ulterior, fiind prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale a instituției, cu scopul de a induce în eroare autoritățile de verificare.
În motivarea sentinței, instanța supremă a subliniat gravitatea faptelor prin prisma contextului în care au fost comise. Judecătorii au menționat că Alexandru Mihailiuc a utilizat antedatarea unor procese-verbale pentru a justifica, în fața echipei de control, omisiunea de a dispune măsurile legale necesare. Instanța a reținut faptul că infracțiunile au fost săvârșite în exercitarea profesiei de magistrat, ceea ce conferă actelor de fals o gravitate sporită.
Acest caz de corupție și falsificarea documentelor oficiale în cadrul DIICOT subliniază vulnerabilitatea proceselor de control intern. Procedura de verificare a structurilor centrale este concepută pentru a identifica abaterile procedurale, însă utilizarea documentelor antedatate de către un oficial cu funcții de conducere pune în dificultate monitorizarea legalității acțiunilor de procurare. Decizia finală a Înaltei Curți de Casație și Justiție pune capăt procesului de judecată pentru aceste infracțiuni.
În sistemul justiției din România, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă ultima etapă de examinare a cazurilor penale, oferind caracter definitiv sentințelor. În cazul inculpatului Alexandru Mihailiuc, această etapă a confirmat răspunderea penală pentru faptele de fals comise în timpul mandatului de procuror-șef în Ialomița, stabilind și sancțiunile pecuniare și de privare de libertate.