Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, pe 22 septembrie, sentința definitivă împotriva procurorului Alexandru Mihailiuc. Acesta a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de un an și la plata unei amenzi în valoare de 80.000 de lei. Instanța a stabilit însă că aplicarea pedepsei cu privire la închisoare va fi amânată pentru o perioadă de doi ani. Condamnarea vizează infracțiunile de fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
La momentul săvârșirii faptelor incriminate, Alexandru Mihailiuc ocupă funcția de procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT. Conform rechizitoriului depus de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, acesta ar fi acționat în mod ilegal pentru a manipula procedurile. Inculpatul este acuzat că a determinat trei martori să ofere declarații cu conținut nerealist în fața sa, în calitate de procuror.
Informațiile false au vizat în principal restituirea unor sume de bani care fuseseră ridicate în urma unor percheziții domiciliare efectuate anterior. Pe lângă manipularea declarațiilor martorilor, Alexandru Mihailiuc este acuzat că a întocmit trei procese-verbale care conțineau informații care nu corespundeau realității. Aceste documente falsificate au fost ulterior prezentate unei comisii de control din cadrul structurii centrale a instituției, în încercarea de a induce în eroare autoritățile.
Judecătorii au subliniat că unele dintre procesele-verbale au fost chiar antedatate pentru a justifica lipsa unor măsuri legale care ar fi trebuit luate de echipă. Instanța a reținut că faptele au fost comise în exercitarea funcției de magistrat, fapt care conferă gravitatea sporită acțiunilor sale. Pe lângă condamnarea la închisoare și amendă, ÎCCJ a dispus și desființarea oficială a documentelor care au fost falsificate de către fostul procuror.
În cadrul procesului, instanța supremă a analizat modalitatea concretă de săvârșire a faptelor și contextul în care acestea au avut loc. Motivarea soluției a inclus faptul că antedatarea documentelor a avut scopul de a justifica omisiunile în fața echipei de control. Decizia de astăzi este definitivă, însemnând încheierea etapelor judiciare pentru acest dosar de fals și uz de fals.
Sistemul de justiție românesc aplică sancțiuni specifice pentru magistrații care utilizează funcția pentru a altera probele sau pentru a ascunde nerespectarea procedurilor legale. În cazurile de fals în declarații sau întocmire de documente neadevărate, instanțele pot dispune nu doar pedepse privative de libertate, ci și desființarea actelor care au servit la inducerea în eroare a organelor de control sau a altor instituții de stat.