Procesul privind măsurile preventive aplicate lui Călin Georgescu a intrat vineri, 23 octombrie, într-un blocaj procedural la Curtea de Apel București. Instanța a fost nevoită să constituie un complet de divergență pentru a decide asupra contestației depuse de procurorii DIICOT. Această procedură a fost declanșată după ce cei doi magistrați care analizau cauza nu au reușit să ajungă la un acord privind starea de libertate a inculpatului.
În cadrul deliberărilor inițiale, judecătorii au manifestat opinii diametral opuse cu privire la cererea de eliberare. Unul dintre magistrați a votat pentru respingerea contestației prezentate de DIICOT, susținând menținerea măsurii de arest la domiciliu stabilite anterior pe 13 octombrie. În schimb, cel de-al doilea judecător a admis contestația procurorilor, optând pentru menținerea măsurii de arest preventiv în detrimentul arestului la domiciliu.
Pentru a debloca situația juridică, un al treilea magistrat a fost cooptat în complet, transformând grupul de judecători într-unul cu număr impar. Acest nou membit va avea rolul decisiv de a înclina balanța prin votul său, stabilind dacă Călin Georgescu va fi transferat sub regimul arestului la domiciliu sau va rămâne în arest preventiv. Dezbaterile au fost reluate exclusiv pe aspectele care au generat divergența între primii doi judecători.
Procedura de formare a acestui tip de complet este reglementată strict de Articolul 394 din Codul de Procedură Penală. Legea stipulează că, în cazul în care nu se poate întruni majoritatea sau unanimitatea deciziilor, judecarea trebuie reluată obligatoriu într-un complet de divergență. În astfel de situații, un al treilea magistrat, de regulă președintele instanței sau unul de permanență, este adus pentru a asigura o soluție prin majoritate simplă.
Conflictul de divergență apare atunci când completurile formate din număr par de judecători nu pot ajunge la o soluție comună. Codul de procedură impune astfel extinderea completului pentru a evita paralizarea procesului. În acest context, judecătorul care propune soluția cea mai severă este obligat să se alăture celei mai apropiate de viziunea sa, iar motivarea opiniei separate devine un element obligatoriu în procesul de judecată.
În cadrul sistemului judiciar românesc, funcționarea portalurilor instanțelor de judecată este un aspect critic pentru transparență. Recent, Ministerul Justiției a clarificat faptul că sistemul ECRIS V nu este încă operațional la nivelul instanțelor, ceea ce poate influența modul în care accesarea informațiilor de pe portalul instanțelor este realizată de către public și avocați.