Curtea Constituțională a României va pronunța miercuri cu privire la sesizarea depusă de Ilie Bolojan, care ocupă funcția de premier interimar. Obiectul disputei este un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, generat de plata restanțelor salariale ale magistraților. Această situație a apărut după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a obținut un câștig în prima instanță privind drepturile bănești stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Ilie Bolojan a argumentat că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în ceea ce privește materia bugetară și gestionarea finanțelor publice. Premierul interimar susține că puterea judecătorească nu deține competența tehnică și nici legitimitatea necesară pentru a decide modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat. Conform declarațiilor sale, decizia instanței obligă Guvernul să aloce sume masive pentru un singur sector, ceea ce afectează restul administrației.
Evoluția conflictului a fost marcată de faptul că instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, fapt ce este considerat o ingerință directă în activitatea executivă a statului. În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, impunând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale ale magistraților. Această decizie presupune și efectuarea unei rectificări bugetare pentru a putea acoperi sumele necesare plăților.
Suma totală a restanțelor salariale câștigate în instanță este estimată de Ilie Bolojan la 4,8 miliarde de lei. Curtea de Apel a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute hotărârea în termen de 10 zile de la data la care sentința devine definitivă. În cazul în care plata nu este efectuată la timp, decizia prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce înseamnă 48 de milioane de lei, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Conflictul de natură constituțională reprezintă o procedură prin care Curtea Constituțională verifică dacă o instituție sau o autoritate a depășit atribuțiile stabilite de lege, afectând echilibrul puterilor statului. În acest caz, disputa vizează limitele competenței justiției de a impune obligații financiare directe asupra bugetului de stat, gestionat de puterea executivă. Decizia CCR de miercuri va clarifica dacă deciziile judecătorești privind majorările salariale pot forța Guvernul să modifice alocarea fondurilor publice.
Ilie Bolojan a motivat acțiunea prin faptul că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice, afectând echilibrul național.