Curtea Constituțională a României analizează miercuri un conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează decizia instanțelor de a obliga Executivul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în anul 2026. Sesizarea a fost formulată de premierul Ilie Bolojan la data de 2 iulie, după ce Curtea de Apel București a admis cererea instanței supreme.
Premierul Ilie Bolojan a argumentat că puterea judecătorească nu deține legitimitatea sau competența tehnică pentru a determina modul de distribuire a banilor dintr-un buget general consolidat. Conform premierului, elaborarea proiectului de buget de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară sunt atribute exclusive și suverane ale puterilor executive și legislative. Acesta a susținut că decizia instanței perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă.
Conflictul are la bază suma de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale și penalități câștigate prin procese. ÎCCJ a formulat inițial o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor pentru refuzul de a asigura aceste fonduri. Ulterior, instanța a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plată, cerere admisă în 5 mai. Guvernul a făcut recurs, iar ÎCCJ a amânat decizia, stabilind următorul termen pentru 8 octombrie 2026.
Pe lângă disputa financiară cu magistrații, judecătorii constituționali tratează și o altă sesizare importantă. Aceasta a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict juridic dintre Guvern și Parlament. Disputa vizează ordonanța care vizează programul SAFE. Pronunțarea în acest caz a fost amânată pentru aceeași dată, conform informațiilor disponibile despre agenda ședinței de miercuri.
Procedura de soluționare a conflictelor de competență de către CCR este un mecanism prin care se definesc limitele de autoritate între principalele instituții ale statului. În acest caz specific, miza este controlul asupra procesului de rectificare bugetară și a modului în care deciziile judecătorești pot influența alocarea resurselor financiare de către Guvern. Rezultatul va stabili dacă instanțele pot impune direcționarea sumelor către un singur sector prin rectificări de buget.
În cadrul sistemului de finanțe publice reglementat de Legea 500/2002, gestionarea bugetului de stat și a rezervelor bugetare constituie instrumente de politici publice. Aceste procese sunt, în mod tradițional, sub controlul autorităților care gestionează bugetul consolidat, oferind cadrul necesar pentru menținerea stabilității economice și a echilibrului dintre diversele sectoare de activitate ale statului.