Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțeze, miercuri, asupra unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa a fost inițiată prin sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează plata unor restanțe salariale către magistrați. Suma obiectului disputei este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe și penalități aferente.
Conflictul a luat amplu după ce Curtea de Apel București a emis, pe 5 mai, o decizie prin care a obligat Guvernul să asigure integral fondurile necesare pentru achitarea salariilor restante ale judecătorilor și procurorilor. Această decizie a impus Guvernului obligația de a utiliza inclusiv rectificări bugetare pentru a acoperi plățile. Sesizarea lui Ilie Bolojan, depusă la începutul lunii iulie, contestă această intervenție a instanțelor în procesul de alocare a resurselor publice.
Premierul interimar a argumentat că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a decide modul de distribuție a fondurilor din bugetul general consolidat. Ilie Bolojan a invocat prevederile Legii 500/2002 privind finanțele publice, subliniind că elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Conform sesizării, decizia instanței reprezintă o ingerință în activitatea executivă și afectează echilibrul bugetar.
Povestea restanțelor a început la sfârșitul lunii martie, când ÎCCJ a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Aceasta a fost făcută din cauza refuzului de a asigura fondurile pentru drepturi salariale câștigate anterior în instanță. Ulterior, ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata celor 4,8 miliarde de lei, cerere care a fost admisă de instanța de apel.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia Curții de Apel la nivelul ÎCCJ, însă procesul de soluționare a recursului a fost amânat de mai multe ori. Următorul termen stabilit pentru soluționarea acestui recurs este 8 octombrie 2026. Pe agenda CCR de miercuri se află și o altă sesizare, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un conflict între Guvern și Parlament legat de ordonanța pentru programul SAFE.
Conflictul juridic de natură constituțională reprezintă un mecanism prin care instituțiile statului pot solicita intervenția Curții Constituționale atunci când consideră că o autoritate încalcă atribuțiile stabilite de lege. În acest caz, disputa pune în balanță prerogativele de gestionare a bugetului de stat, deținute de Guvern, versus drepturile salariale ale magistraților, recunoscute prin decizii judecătorești.