Curtea Constituțională a decis respingerea ca inadmisibilă a sesizării depuse de Ilie Bolojan în cadrul disputei dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Conflictul vizează plata restanțelor salariale din sistemul de Justiție, o sumă evaluată la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Judecătorii constituționali au clarificat faptul că mecanismul de sesizare invocat nu permite transformarea instanței într-un organism de control judiciar.
Decizia Curții a fost rectificată în urma unei revizuiri, trecând de la o respingere ca neîntemeiată la soluția de inadmisibilitate, pronunțată miercuri, 7 octombrie. Conform comunicatului oficial, argumentele prezentate de premierul Ilie Bolojan au vizat elemente precum ritmul judecății, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente. Toate aceste aspecte sunt considerate de Curtea Constituțională a fi legate de legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești.
Instituția a subliniat că sesizarea formulată de Guvern excedează sfera unui conflict juridic de natură constituțională, deoarece urmărește reformarea unei soluții judecătorești deja existente. CCR a precizat că nu are atribuția de a modifica sau de a desființa hotărârile emise de alte instanțe. Prin urmare, obiecțiile Guvernului trebuie analizate de instanțele competente prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin intermediul Curții Constituționale.
Disputa a pris amploare după ce Curtea de Apel București a impus Executivului obligația de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante. Ilie Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a decide modul de distribuire a banilor publici dintr-un buget general consolidat. Premierul a argumentat că decizia instanței perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă.
Deși sesizarea a fost respinsă, CCR nu a analizat pe fond dacă instanța a depășit atribuțiile Guvernului în acest caz. Decizia instanței constituționale este definitivă și general obligatorie, însă disputa privind plata celor 4,8 miliarde de lei va continua să fie tratată separat în cadrul procesului judiciar. Obiecțiile Guvernului privind modul în care sunt alocate sumele pentru sectorul justiției rămân astfel sub jurisdicția instanțelor de judecată.
Această dispută juridică intervine într-un context în care gestionarea bugetară și echilibrul dintre puterea legislativă, executivă și cea judecătorească rămân subiecte sensibile. Deciziile privind alocarea masivă de fonduri pentru restanțele salariale din sectorul public pot influența stabilitatea bugetară a statului pe termen lung. În acest caz, conflictul evidențiază limitele de competență ale Curții Constituționale în raport cu hotărârile emise de instanțele de gradul întâi și de apel.