Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă estimată la 4,8 miliarde de lei. Decizia vine în urma sesizării formulate de Ilie Bolojan, care încerca să oprească obligația de plată impusă de instanțe prin decizii judecătorești.
Ilie Bolojan a susținut în demersul său că instanțele de judecată au intervenit în atribuțiile puterii executive și legislative în domeniul bugetar. Conform argumentelor prezentate, instanța s-a substituit autorităților în gestionarea finanțelor publice și în materia bugetară. Sesizarea a fost depusă după ce ICCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, obținând o hotărâre favorabilă în prima instanță pentru plata drepturilor restante.
În motivarea sa, Ilie Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea necesară pentru a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. Acesta a argumentat că obligarea Guvernului de a aloca sume specifice pentru sectorul Justiție reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă. Totodată, a menționat că această acțiune perturbă echilibrul bugetar național al statului.
Conflictul a luat amploare după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ICCJ. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele salariale ale magistraților, inclusiv prin intermediul unei rectificări bugetare. Decizia impune executarea drepturilor în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, prevăzând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Sumele în joc sunt semnificative, fiind vorba despre 4,8 miliarde de lei câștigați în instanță. Pe lângă penalitatea de 1% pe zi, care ar putea ajunge la 48 de milioane de lei, instanța a stabilit și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere a plății. Această structură de sancțiuni vizează asigurarea executării deciziei judecătorești de către autoritățile financiare.
Această dispută juridică reflectă tensiunea dintre autoritatea judecătorească și cea executivă în gestionarea resurselor bugetare de stat. Deciziile privind alocarea fondurilor pentru sectoarele de justiție sunt adesea subiectul unor interpretări privind limitele de competență între puterea legislativă, cea executivă și cea judecătorească, în contextul necesității de menținere a echilibrului financiar al bugetului național.