Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca inadmisibilă sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Disputa vizează o sumă de aproape 5 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale și penalități. Decizia instanței constituționale nu rezolvă problema financiară, ci stabilește că Executivul nu putea folosi mecanismul conflictului juridic de natură constituțională pentru a ataca, în esență, o hotărâre judecătorească deja pronunțată.
Judecătorii constituționali au decis, cu majoritate de voturi, că sesizarea lui Ilie Bolojan privind conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție este inadmisibilă. CCR a subliniat că procedura pentru soluționarea conflictelor dintre autorități nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Curtea nu poate funcționa ca o instanță superioară care să verifice sau să modifice soluțiile pronunțate de celelalte instanțe, deoarece nu are competența de a cenzura sau reforma deciziile judiciare.
Argumentele invocate de Guvern în sesizare vizau modul în care instanța a soluționat dosarul, incluzând recuzarea, ritmul judecății, caracterul urgent al cauzei și interpretarea legislației. Toate aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege. Miza financiară de aproximativ 4,8 miliarde de lei rămâne în centrul unui litigiu care va ajunge din nou în fața instanței supreme joi, 8 octombrie, pentru a fi tranșat pe calea judiciară obișnuită.
Ilie Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu are competența tehnică sau legitimitatea de a stabili modul de distribuție a resurselor dintr-un buget general consolidat. Premierul argumenta că elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribuții ale puterilor executivă și legislative. Conform sesizării, obligarea Guvernului să aloce bani unui anumit sector ar perturba echilibrul bugetar și ar reprezenta o ingerință în activitatea Executivului, însă CCR nu a analizat dacă aceste argumente sunt întemeiate.
Conflictul are la bază o decizie a Curții de Apel București din 5 mai, care a obligat Executivul să asigure fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor. Valoarea de 4,8 miliarde de lei include atât restanțele, cât și penalitățile aferente. Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat această hotărâre, iar dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde urmează să fie analizat recursul formulat de autorități la următorul termen de judecată.
Această dispută financiară majoră apare într-un context în care Guvernul încearcă să mențină controlul asupra deficitului și al cheltuielilor publice. Suma de aproape 5 miliarde de lei poate avea un impact semnificativ asupra execuției bugetare de stat. În același timp, magistrații susțin că plata este necesară pentru drepturi salariale deja recunoscute prin hotărâri judecătorești, transformând decizia de joi la Înalta Curte într-un moment critic pentru bugetul de stat.