Curtea Constituțională a decis, miercuri, 7 octombrie, respingerea cererii formulate de Ilie Bolojan prin care se solicita constatarea unui conflict juridic de natură constituțională. Disputa viza relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în contextul plății restanțelor salariale ale magistraților. Suma vizată de plăți este evaluată la aproape 5 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și penalități aferente.
Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională la data de 2 iulie, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel București. Această instanță a obligat Guvernul să asigure integral fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, menționând necesitatea unei rectificări bugetare. Această deciză judiciară a declanșat reacția Executivului, care a considerat că instanțele depășesc atribuțiile lor în gestionarea resurselor statului.
Ilie Bolojan a susținut că instanțele nu dețin competența de a decide modul de distribuție a resurselor din bugetul general consolidat. Conform argumentelor prezentate, atribuțiile privind bugetul de stat, rectificările și utilizarea Fondului de rezervă aparțin exclusiv Executivului și Legislativului. Ilie Bolojan a declarat că puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici, acuzând instanța că perturbă echilibrul bugetar național.
Conflictul a luat amploare după ce ÎCCJ a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor fondurile necesare pentru plata unor drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești. Suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei vizează restanțele salariale ale magistraților și ale altor categorii profesionale îndreptățite. Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea Curții de Apel București, însă procedura constituțională a fost soluționată separat de restul dosarului.
Deși conflictul constituțional a fost închis de CCR, procesul principal rămâne în desfășurare. Următorul termen stabilit pentru soluționarea recursului în dosarul privind plata acestor sume este 8 octombrie 2026. Această decizie a Curții Constituționale marchează o etapă importantă în disputa dintre Executiv și puterea judecătorească, clarificând limitele de intervenție ale instanțelor în deciziile de alocare a bugetului de stat.
Această dispută juridică intervine într-un context de gestionare a resurselor publice și a echilibrului dintre ramurile puterii statului. Deciziile privind rectificările bugetare și utilizarea Fondului de rezervă sunt instrumente esențiale ale Guvernului pentru menținerea stabilității economice. În acest caz, tensiunea a fost generată de modul în care deciziile judecătorești pot impune modificări în planificarea financiară a statului prin obligarea Executivului la plăți masive.