Judecătorii Curții Constituționale au respins miercuri, 7 octombrie, sesizarea depusă de Ilie Bolojan pentru soluționarea unui potențial conflict juridic de natură constituțională. Disputa viza relația dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul plății salariilor restante ale magistraților. Ilie Bolojan a susținut că Instanța Supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Argumentul principal invocat de liderul liberalilor a vizat faptul că stabilirea bugetului și a rectificărilor bugetare reprezintă atribuții exclusive ale Executivului și Legislativului. Conform sesizării, ÎCCJ ar fi intervenit în sfera de competență a Guvernului și a Parlamentului prin obligarea acestora să achite restanțele salariale. Totuși, CCR a respins cererea ca fiind nefondată, refuzând să valideze existența unui conflict între cele două instituții.
Curtea Constituțională a explicat că atribuția prevăzută de articolul 146, litera e) din Constituția României nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Judecătorii au subliniat că acest mecanism nu poate transforma CCR într-o instanță de control judiciar. Mai mult, instituția a precizat că nu are competența de a cenzura sau de a reforma hotărârile emise de alte instanțe, invocând Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.
Conflictul a luat însăpătânit după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să achitie sumele restante. Aceste drepturi salariale au rezultat în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat exact aceste demersuri prin care autoritățile au fost forțate să plătească suma de aproximativ 4,8 miliarde de lei către magistrați.
Reprezentanții ÎCCJ au reacționat prin comunicatul „STATUL DE DREPT ESTE IMUN LA CONJUNCTURI POLITICE”, afirmând că decizia CCR le-a validat argumentele. Aceștia au susținut că Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte ar fi însușito-o și că nu a existat niciun blocaj instituțional. ÎCCJ a menționat că un litigiu pierdut nu constituie un conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate.
Procedura de soluționare a conflictelor de competență constituțională este un mecanism prin care CCR intervine atunci când două autorități ale statului susțin că una din ele încalcă atribuțiile celelalte. În acest caz, decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie, urmând ca argumentarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial pentru a asigura transparența procesului juridic.